Corneliu Groza: “Pandemia de coronavirus a făcut ca și polițiștii de frontieră să fie în prima linie de risc”
Interviu acordat în exclusivitate Agenției Informaționale de Stat „MOLDPRES” de către Corneliu Groza, șef al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră
MOLDPRES: Pentru început, vreau să faceți o totalizare a activității instituției de frontieră pentru anul curent și ce impact a avut noul coronavirus asupra activității/rezultatelor?
Corneliu Groza: În anul curent, cum și în anii precedenți, Poliția de Frontieră a asigurat executarea atribuțiilor sale funcționale în vederea menținerii nivelului adecvat de securitate la frontieră și, în același timp, contribuind la facilitarea traversării frontierei de stat.
Bineînțeles că anul acesta este unul diferit și deloc ușor. Instituția a fost pusă la provocări majore în contextul COVID-19, fiind necesară redirecționarea eforturilor spre asigurarea cerințelor de prevenire a răspândirii virusului pe teritoriul Republicii Moldova, precum și asigurarea protecției individuale a efectivului, care prin exercitarea responsabilă a atribuțiilor de serviciu, a fost expus riscului de infectare cu COVID-19.
Astfel, având în vedere specificul activității Poliției de Frontieră, dar și amprenta COVID-19 asupra întregii societăți, la momentul de față pot să afirm cu certitudine că activitățile de bază planificate sunt realizate, iar situația pandemică a fost gestionată exemplar de către colegii mei de la toate nivelele funcționale.
MOLDPRES: Cu ce se confruntă astăzi polițiștii de frontieră din punctele de trecere a frontierei de stat?
C.G.: În punctele de trecere, polițiștii de frontieră sunt „luptătorii” din prima linie și evident sunt printre cei mai expuși riscului de infectare, fiind în contact zilnic cu călătorii. În același timp, singuri și cu suportul partenerilor de dezvoltare, în perioada pandemiei Covid-19 am asigurat modificarea procedurilor de control, prin a reduce la maxim contactul fizic cu persoanele care traversează hotarul Republicii Moldova, precum și prin a-i dota cu necesarul de mijloace de protecție pentru a micșora probabilitatea de îmbolnăvire.
Totuși, analizând mai larg, înțelegem că de fapt acest pericol nu se rezumă doar la polițiștii de frontieră, această provocare lăsându-și amprenta și pe membrii familiilor acestora, producând adesea o stare de teamă și nesiguranță.
De asemenea, noi nu trebuie să uităm despre faptul că, la început de pandemie, polițiștii de frontieră din punctele de trecere au fost nevoiți să poarte un set întreg de echipament de protecție, ceea ce, mai ales în perioada caniculară, le cerea tenacitate fizică și morală deosebită.
MOLDPRES: Care este cea mai mare nemulțumire a cetățenilor atunci când ajung în punctele de trecere în raport cu situația epidemiologică? Și dacă afectează aceasta în vreun fel sau altul activitatea de bază?
C.G.: Evident că restricțiile impuse de situația pandemică nu provoacă sentimente pozitive la oameni în general, constatare aplicabilă și în situațiile când aceștia intenționează să traverseze frontiera de stat.
Pentru unii însă și procesul traversării frontierei de stat provoacă stres, nemaivorbind de perioada actuală, când reieșind din situația pandemică la nivel global, apare o incertitudine în finalizarea cu succes a călătoriei planificate. Și aici polițiștii de frontieră au fost și sunt cei care trebuie să explice cauzele refuzului de autorizare a trecerii frontierei de stat, cauzele de introducere a călătorilor în autoizolare, precum și alte restricții impuse de pandemie, fapt care nu e atât de simplu, mai cu seamă când cetățenii au avut de pierdut timp prețios, mijloace financiare, evenimente importante planificate etc.
Totuși, pentru minimizarea efectelor negative ale pandemiei la traversarea frontierei de stat, Poliția de Frontieră a elaborat și aplică în practică mai multe proceduri de lucru care vin să faciliteze la maxim procesul de traversare a frontierei, dar și să asigure un nivel cuvenit al siguranței călătorilor împotriva infectării cu Covid-19.
MOLDPRES: Conform Hotărârii nr.30 din 11 septembrie 2020, a fost abrogat punctul prin care se interzice ieșirea din Republica Moldova a persoanelor aflate în regim de autoizolare, însă în informația prezentată pe pagina web oficială a PF se menționează că de fapt aceasta NU scutește persoana de răspundere contravențională pentru încălcarea acestui regim, astfel persoanele fiind sancționate pentru nerespectarea măsurilor de profilaxie, prevenire și/sau combatere a bolilor epidemice (art.76/1 CC al RM). Care este totuși situația?
C.G.: Una din formele de prevenire a răspândirii și combatere a bolii epidemice este regimul de autoizolare a persoanelor pe o anumită perioadă, inclusiv a celor care vin de peste hotare. Astfel, Poliția de Frontieră, fiind investită cu atribuții de prevenire și combatere a pandemiei, efectuează verificarea respectării regimului de autoizolare de către persoanele care sunt obligate să respecte acest regim.
Menționez că până la data de 11 septembrie, prin Hotărârea nr.26 din 21 august 2020 a CNESP se interzicea părăsirea teritoriului Republicii Moldova pentru persoanele aflate în regim de autoizolare. Totodată, Poliția de Frontieră exercitând atribuțiile funcționale, având competența de examinare și constatare a contravențiilor, pornea cauze contravenționale în privința persoanelor care nu respectau regimul de autoizolare. Ulterior, prin Hotărârea nr.30 din 11 septembrie 2020 a CNESP a fost exclusă prevederea care interzicea ieșirea din Republica Moldova a persoanelor care nu respectau regimul de autoizolare, însă nu a fost exclusă obligativitatea respectării acestui regim de către persoane.
Astfel, după această dată, persoana care încalcă regimul de autoizolare și se prezintă în punctul de trecere a frontierei de stat este atrasă la răspundere contravențională în temeiul art.761 alin.(1) din Codul contravențional, ulterior i se permite să traverseze frontiera de stat, fără a fi îngrădit dreptul la libera circulație în afara țării.
MOLDPRES: Cum a fost susținută Poliția de Frontieră pe perioada pandemică în ceea ce privește protecția individuală?
C.G.: Odată cu apariția primelor semnale privind răspândirea internațională a virusului, am căutat să asigurăm cu minimum necesar de echipament de protecție individuală a angajaților, astfel încât să evităm riscul infectării în masă a acestora. Totodată, am focusat atenția și pe dotarea punctelor de trecere a frontierei cu mijloacele necesare, pentru a reduce la minim transmiterea transfrontalieră a virusului și asigurarea confortului pentru cetățean.
Per general, dotările au fost realizate atât din sursele bugetului Poliției de Frontieră, cât și din donațiile oferite de partenerii de dezvoltare, societatea civilă și agenții economici din țară. Apreciem enorm suportul oferit Poliției de Frontieră de către organizațiile internaționale și partenerii de dezvoltare cum ar fi: OIM, UNICEF, UNHCR, EUBAM, Asociația Investitorilor din România în Republica Moldova, Ambasada SUA, Agenția Turcă pentru cooperare și dezvoltare (TIKA), JTI și alte agenții care până în prezent au fost alături de noi, donând mai multe loturi de echipament de protecție individuală, precum și mijloacele tehnice necesare prevenirii răspândirii COVID-19. Totodată, mulțumesc în mod deosebit pentru suportul consistent din partea Asociației Sindicale „Frontiera” și foștilor angajați ai Poliției de Frontieră, stabiliți cu domiciliu în străinătate.
MOLDPRES: Care a fost natura ilegalităților transfrontaliere pe perioada pandemică, ținând cont de restricțiile impuse privind prevenirea răspândirii Covid-19? Ce măsuri au fost întreprinse?
C.G: Vorbind despre natura ilegalităților care au avut loc la frontieră în perioada pandemică, pot spune că nu a deviat esențial comparativ cu perioada similară a anului precedent, divergențele reducându-se la aspectul cantitativ al acestora. Per general, în perioada analizată au fost documentate 3362 de fapte ilicite la frontiera de stat (în 2019 – 4208), cu implicarea a 4333 de persoane (în 2019 – 4582).
Diminuarea numărului cazurilor înregistrate pe linia de activitate a Poliției de Frontieră se datorează și faptului scăderii, cu aproximativ de 4,5 ori, a fluxului de persoane care au traversat frontiera de stat. Totuși, conform datelor statistice, s-a evidențiat creșterea numărului de ilegalități ce țin de tentativele de trecere ilegală a graniței, prin ocolirea punctelor de trecere, precum și transportul ilicit de pasageri, în perioada când au fost sistate cursele internaționale.
La fel, putem menționa despre atribuirea Poliției de Frontieră a competențelor în constatarea contravențiilor legate de încălcarea regimului de autoizolare. În acest sens, agenții constatatori din cadrul Poliției de Frontieră au documentat 356 de cazuri cu implicarea a 360 de persoane.
MOLDPRES: Acum un an a fost lansată patrularea comună la frontiera moldo-română. Cum se desfășoară aceasta în special în perioada de pandemie?
C.G.: În data de 23 noiembrie 2018, la București a fost semnat Protocolul între Ministerul Afacerilor Interne din România, prin Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră şi Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, prin Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, privind constituirea şi activităţile echipelor mixte de patrulare la frontiera de stat comună, care a intrat în vigoare la data de 7 mai 2019. Odată cu intrarea în vigoare a protocolului vizat, părțile au purces la organizarea măsurilor comune, astfel ca din data de 5 iunie 2019 să fie lansată oficial patrularea comună la frontiera moldo-română.
Vorbind în cifre, de la începutul anului curent și până în prezent au fost efectuate 109 patrulări comune cu polițiștii de frontieră români. În legătură cu stabilirea de către CNESP a gradului de alertă COD ROȘU pe întreg teritoriul Republicii Moldova, a survenit necesitatea sistării misiunilor comune de supraveghere planificate, începând cu luna martie 2020.
MOLDPRES: Cum are loc controlul comun în situația actuală în PTF-uri comune la frontiera cu Ucraina?
C.G.: Efectuarea controlului în comun se desfășura în șase puncte de trecere a frontierei destinate traficului rutier: Criva–Mamalîga, Larga–Kelimenţî, Briceni-Rossoşanî, Pervomaisc-Kuciurgan, Palanca-Maiaki-Udobnoe şi Giurgiuleşti-Reni.
Situația epidemiologică practic nu a influențat implementarea controlului comun în punctele de trecere a frontierei de stat moldo-ucrainene, doar în perioada stării de urgență a fost sistată activitatea a trei puncte de trecere (Larga–Kelimenţî, Briceni-Rossoşanî, Palanca-Maiaki-Udobnoe).
În prezent, controlul în comun este efectuat în toate cele șase puncte de trecere, cu respectarea tuturor măsurilor de sănătate publică. Tehnologia controlului la trecerea frontierei de stat în punctele de trecere comune nu a suportat modificări.
MOLDPRES: Cu referință la controlul comun în punctul de trecere “Pervomaisc-Kuciurgan”, la ziua de azi este unul deplin din partea moldovenilor sau totuși urmează să se treacă la această etapă?
C.G.: În baza înțelegerilor moldo-ucrainene, implementarea controlului în comun în PTF „Pervomaisc-Kuciurgan” se efectuează etapizat. Conceptul inițial prevedea ca la prima etapă să fie doar înregistrarea benevolă a călătorilor care traversează frontiera prin PTF-ul vizat. Ulterior, din luna aprilie 2018 a fost introdusă etapa 1 plus, care presupune continuarea înregistrării benevole a călătorilor de către Poliția de Frontieră și asigurarea de către Serviciul Vamal a procedurilor de import și export pentru agenții economici.
Implementarea controlului în comun deplin este condiționată de crearea infrastructurii adecvate în PTF„Pervomaisc-Kuciurgan”. În acest sens sunt efectuate, cu susținerea UE, lucrările necesare. Avem informarea din partea ucraineană că finalizarea acestora este preconizată pentru sfârșitul lunii octombrie a anului curent.
Odată cu demararea controlului în comun deplin în PTF “Pervomaisc-Kuciurgan”, cetățenii străini, cetățenii Republicii Moldova, inclusiv cei de pe malul stâng al Nistrului, vor beneficia de servicii calitative și rapide oferite de autoritățile care își vor desfășura activitatea în acest PTF.
MOLDPRES: Se știe că unica instituție de învățământ care pregătește doar polițiști de frontieră este Centrul de Excelență în Securitate Frontierei. Cum se desfășoară programul de studii al elevilor și cât de pregătit a fost Centrul la început de an școlar, puțin altfel ca în anii precedenți?
C.G.: Este corect, Centrul de Excelență asigură formarea profesională iniţială a elevilor, admişi la studii cu durata de doi ani, şi cursanţilor, angajaţi din sursa externă. Anul acesta, în legătură cu situaţia pandemică au fost modificate condiţiile de organizare a procesului de învăţământ.
Ținând cont de reglementările speciale ale Ministerului Educației, Culturii și Cercetării privind desfășurarea învățământului în condiții de pandemie în anul de studii 2020-2021, pentru organizarea procesului educațional în cadrul Centrului a fost ales modelul 1 – prezența fizică 100% în instituția de învățământ. Acest model a fost posibil de implementat, deoarece CESF poate asigura respectarea distanței fizice atât între elevi, cât și cadre didactice.
Elevii sunt cazați pe teritoriul instituției, unde accesul persoanelor străine este strict interzis, iar personalul instituției respectă întru totul măsurile de protecție individuală. La fel, elevii sunt dotați cu toate cele necesare, iar deplasarea acestora în blocul de studii se face prin spații special delimitate pentru anul I și anul II. Menționez că elevii au fost admiși pe teritoriul instituției după ce au fost testați la COVID-19 și doar dacă rezultatele au fost negative.
Personalul didactic care participă la orele de curs, prin prezență fizică, este asigurat cu măști de protecție, viziere și mănuși. Orele se combină prin contact direct și la distanță. În comparație cu anii precedenți, activitățile oficiale au fost reduse, iar activitățile extra-didactice interzise.
Totodată, a suferit schimbări şi procesul de formare profesională iniţială a cursanţilor, aceştia fiind instruiţi în regim de studii online.
MOLDPRES: Ce-și propune Poliția de Frontieră pentru viitorul apropiat?
C.G.: Poliția de Frontieră va continua să depună eforturile necesare pentru realizarea obiectivelor instituționale, stabilite în documentele de planificare aprobate la nivel național și instituțional. Subsecvent, vom continua procesele demarate în toate sferele de activitate, dar cu un accent mai pronunțat pe consolidarea domeniilor a căror activitate a fost afectată de actuala situație pandemică. Acest lucru este strict necesar mai ales în condițiile în care numărul infectărilor la nivel mondial este într-o creștere alarmantă.
MOLDPRES: Aveți un mesaj pentru cetățeni/călători?
C.G.: Stimați cetățeni, conaționali sau stranieri, trăim o perioadă dificilă când pandemia ne-a descurajat pe mulți dintre noi. Însă, dacă vom da dovadă de responsabilitate, prudență și unitate colectivă, cu certitudine ne va reuși să trecem cu bine această perioadă. În continuare, vă îndemn să fiți vigilenți față de voi înșivă și față de cei dragi!
Deși o bună parte din restricții privind trecerea frontierei de stat au fost ridicate, rog călătorii să fie îngăduitori față de acele reguli stabilite în Hotărârile CNESP și să respecte cu strictețe recomandările medicilor. Și important pentru toți, informați-vă din surse oficiale! Cu referință la activitatea de frontieră, contactăm doar Poliția de Frontieră, indiferent de canalele de comunicare – Linia Verde (022 259 717), chatul de pe pagina web sau rețelele de socializare, corespondența etc. Vă asigur că suntem în permanență la datorie și suntem deschiși pentru un dialog sincer!
MOLDPRES: Vă mulțumim pentru interviu.
