Cum pot jurnaliștii să contribuie la prevenirea violenței în bază de gen
Violența față de femei și fete este una dintre cele mai răspândite încălcări ale drepturilor omului. În lume, un miliard de femei au trăit o formă de violență doar pentru că sunt femei. În R. Moldova, circa 14% dintre femei au fost supuse violenței fizice sau sexuale și 10% dintre copii au fost supuși violenței sexuale.
„Violența în bază de gen este un fenomen mai puțin observat și, în același timp, cea mai continuă formă de violență în societate. Circa un miliard de femei din lumea întreagă, începând cu vârsta de 15 ani, adică fiecare a treia femeie a trăit o formă de violență doar pentru că sunt femei. În Republica Moldova, circa 14% dintre femeile de la 15 ani au fost supuse violenței fizice sau sexuale. Și 10% dintre copii au fost supuși violenței sexuale. Mai trist este faptul că acestea nu-s raportate din cauza rușinii sau presiunii agresorului”, a menționat Maha Damaj, reprezentantă UNICEF în Moldova, la evenimentul „Rolul mass-media în prevenirea violenței împotriva femeilor și fetelor”, organizat în cadrul Campaniei „16 zile de Activism pentru Eliminarea Violenței Împotriva Femeilor și Fetelor”, Campania va începe vineri, 25 noiembrie, de Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor și durează până pe 10 decembrie – Ziua internațională a Drepturilor Omului.
Îndemn pentru jurnaliști…
Violența în bază de gen se referă la stereotipuri, stigmatizare, norme sociale discriminatorii și alte componente de acest gen. Reprezentanta UNICEF în Moldova, Maha Damaj a mai precizat că „mediatizarea corectă a cazurilor de violență în bază de gen va contribui la prevenirea și eliminarea acestui fenomen din societate”.
La rândul său, Dominika Stojanoska, reprezentantă de țară UN Women Moldova, a menționat că „violența e una dintre pricipalele bariere în realizarea egalității de gen. Pandemia ne-a învățat că violența sporește atunci când avem o criză, așa cum e acum criza economică și cea a refugiaților. Dar pentru a schimba modul de viață asupra societății trebuie să ne gândim cum să dezvoltăm măsuri de prevenire, monitorizare, dar și urmărirea penală lansată împotriva agresorilor. Trebuie să vorbim mai mult despre cum raportăm aceste cazuri de violență pentru ca să putem analiza la nivel regional și local tendințele care le adoptă acest fenomen”, a spus Dominika Stojanoska, reprezentantă de țară UN Women Moldova.
Acțiuni și recomandări pentru presă
Evenimentul s-a desfășurat în format de dialog unde au fost discutate principalele constatări ale raportului global „Cartografierea legăturii dintre relatările din mass-media privind violența împotriva fetelor”, care prezintă tendințele globale în abordarea mediatică a subiectului violenței în bază de gen.
Rolul mass-media e să combată perturbarea stereotipurilor de gen și normelor sociale discriminatorii care contribuie la normalizarea fenomenului de violență împotriva femeilor și fetelor; să atenueze riscurile violenței prin furnizarea informațiilor victimelor, dar și supraviețuitoarelor violenței în familie; să contribuie la prevenirea violenței prin promovarea unor norme sociale și de gen pozitive.
În același timp, jurnaliștii trebuie să respecte drepturile copilului, eglitatea de gen și drepturile omului, inclusiv prin protejarea vieții private a victimelor. Ar trebui să evite sublinierea acțiunile agresorilor, folosirea unor imagini care dau aspect de senzație, violență, sexualizare, cadavre chiar dacă e sunt acoperite sau imaginea e neclară. Din articolele de presă n-ar trebui să lipsească datele statistice privind violența în bază de gen, legi și numere de telefon pentru asistență și ajutor.
„Abuzul față de femei este unul dintre cele mai încălcate drepturi. Și dacă e cel mai încălcat drept, nu trebuie să fie abordat în fiecare zi, trebuie să așteptăm 16 zile în noiembrie?!”, întreabă retoric Alina Radu, co-fondatoarea Ziarul de Gardă. Alina Radu a mai spus că „violența se întâmplă într-o casă, dar câți dintre noi ajung în satul X, în locuința Y, unde o femeie este abuzată sau omorâtă și câtă media ajunge acolo?!”
Jurnalista a readus în discuție fenomenul „copy-paste” și redacțiile fără reporteri, sugerându-le jurnaliștilor să iasă cât mai des în teren, dar să nu copieze comunicate de presă și știri elaborate de alți colegi din mass-media. Aceasta a mai sugerat jurnaliștilor să realizeze materiale și cu agresorii: unde se află aceștia, dacă și-au ispășit pedeapsa în închisoare sau nu, ce-au pățit, astfel ceilalți agresori vor înțelege că dacă aplică sau continuă violența în familie atunci asta mi se întâmplă și mie.
Asociația Presei Independente, cu susținerea UNICEF Moldova, a elaborat pentru jurnaliști Ghidul „Abordarea în presă a violenței în baza de gen și a violenței împotriva copiilor”. Odată cu lansarea acestui Ghid, circa 100 de jurnaliști au fost instruiți cum să scrie despre cazurile de violență în bază de gen.
Natalia Munteanu
Acest material este realizat de către Asociația Presei Independente (API) în cadrul Proiectului EVA „Promovarea egalității de gen în raioanele Cahul și Ungheni”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de UN Women în parteneriat cu UNICEF. Părerile și opiniile exprimate aici aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al UN Women, al UNICEF sau al Uniunii Europene.
