De ce mai avem locuințe neprivatizate și ce se va întâmpla cu ele
În primăvara anului curent, Parlamentul a modificat Legea cu privire la locuințe, prin care a prelungit termenul de privatizare până pe 31 mai 2024. Anterior, aceeași lege stabilea termenul limită pe 31 mai 2021.
Deputații au motivat această prelungire prin faptul că în perioada de pandemie cetățenii se confruntă cu o serie de probleme, printre care criza financiară și posibilitatea redusă de a circula și accesa instituțiile publice pentru servicii. În plus, mai multe persoane care au sesizat parlamentarii au invocat faptul că în instanțele de judecată există mai multe cauze legate de acest subiect, litigii care pot dura și după 31 mai anul curent.
Proces care durează de aproape 30 de ani
Înainte de proclamarea independenței în anul 1989, fondul locativ al Republicii Moldova era în proprietatea statului. După independență, statul, pentru a recunoaște și legifera proprietatea privată și a trece la dezvoltarea unei economii de piață, a legiferat procesul de privatizare.
În același timp, pe de o parte, statul scăpa de povara întreținerii fondului de locuințe, iar pe de altă parte, spera să obțină venituri din impozitele pentru imobile. Astfel, în 1996, de pe urma acestor impozitelor, în trezoreria de stat au intrat circa 2,6 mln lei.
Potrivit unor cercetări din acea perioadă, către anul 1997 au fost privatizate peste 205 mii locuințe, ceea ce a constituit 83% din fondul locuințelor de stat. Dintre acestea, mai mult de jumătate au fost obținute în mod gratuit, circa 40 la sută – contra bonurilor patrimoniale, iar restul au fost cumpărate.
În 2015 Parlamentul adoptă Legea cu privire la locuințe, care presupunea că în 2016 procesul de privatizare urma să fie finalizat. Termenul limită însă a fost extins de mai multe ori. Astfel, la o distanță de aproape 30 de ani, au mai rămas familii care au primit case în perioada sovietică și nu și-au legalizat nici până astăzi drepturile asupra imobilului.
În Chișinău au rămas neprivatizate peste o mie de locuințe
Ghenadie Dubița, șef-adjunct al Direcției locativ-comunale și amenajare a Primăriei Chișinău, a precizat că în capitală au rămas peste o mie de locuințe pasibile privatizării. Potrivit lui, termenul de privatizare s-a extins din mai multe motive, care pot fi încadrate în 2 categorii generale:
- locatarii nu au toate documentele în regulă sau documente care să ateste dreptul de folosință a apartamentelor neprivatizate;
- în locuință sunt înregistrate persoane care sunt plecate din țară, iar dreptul de privatizare îl au toți care sunt înregistrați în apartament.
„Și dacă nu este acordul tuturor locatarilor, persoanele nu pot privatiza acest apartament. De obicei sunt probleme familiale”, explică funcționarul.
Mai mult, Ghenadie Dubița bănuiește că până la urmă au să rămână locuințe neprivatizate și după expirarea termenului limită. El spune că cei care locuiesc în apartamentele neprivatizate vor putea trăi în aceste apartamente în continuare. „Doar că vor încheia un contract cu municipalitate pentru o perioadă de cinci ani”, menționează funcționarul.
Dar și aici, potrivit lui, sunt câteva momente care vor trebui clarificate. De exemplu, pentru ca Primăria să încheie contract cu persoanele respective, locuința trebuie să treacă în proprietatea municipalității, și aici intervin mai multe neclarități ce țin de mecanismul prin care acest proces va fi implementat.
