Publică un anunț
piatasud.md

Galeriile subterane din Cahul – Unde sunt și ce legende ascund

Galeriile subterane din Cahul – Unde sunt și ce legende ascund

Un sistem de tuneluri din cărămidă și beciuri vechi cuprinde tot centrul vechi al orașului Cahul. Legenda locală spune că tunelurile sunt construite de turci, alți susțin însă că au fost construite de greci. Cine și când au construit aceste galerii, nu se cunoaște. 

Una din legende spune că ar exista un pasaj de trecere de la Cahul, pe sub râul Prut, care ar ieși în localitatea Oancea, România, ceea ce ar fi practic imposibil de realizat luând în considerație perioada și necesitățile materiale și umane.

Aceste galerii subterane au fost construite la o adâncime ce variază între 3 și 7 m. având forma unui tunel cu înălțime de aproximativ 1,70 și 1,80m, căptușit cu cărămizi arse așezate aproape perfect, având o boltă semicilindrică. Cert este că mortarul folosit și cărămida sunt caracteristice pentru perioada între secolul al XVI-lea și începutul secolului al XIX-lea. 

Unele galerii serveau ca depozite de păstrare a produselor alimentare și a diferitor băuturi în sticle destinate pentru export. Alte galerii serveau drept depozite de păstrare a peștelui, iar ulterior transportat către porturile din Galați și Brăila. În aceste galerii erau locuri de depozitare a gheții tăiată în straturi și acoperită cu paie. 

Unele galerii erau ca bază de aprovizionare cu materiale de construcție precum cărămida arsă. Întrucât orașul este amplasat într-o regiune foarte săracă în zăcăminte naturale, meșterii s-au orientat să utilizeze bogățiile subsolului local, argila și nisipul.

Unii istorici încearcă să acrediteze ideea că câteva galerii au fost construite ca pasaje subterane pentru transportarea mărfurilor de către negustorii locali, cauza fiind drumurile impracticabile.  

Conform altei supoziții, galeriile au fost construite ca pasaje de trecere ferite de ochii lumii, având menirea să facă legătură între mai multe clădiri din zona centrală a orașului Cahul. 

În timpul lucrărilor de reconstrucție a sediului vechi al Teatrului ”Bogdan Petriceicu Hașdeu” a fost descoperit un beci cu lungimea de 7 m, lățimea de 5 m și înălțimea de aproximativ 2,5 m  și o galerie cu o lungime de aproape 20 m. Galeria nu este singura descoperire din Cahul, „două vase de ceramică au fost descoperite într-un complex adâncit și o cănuță care datează probabil din a doua jumătate a secolului XIX”.

În anul 2016 a fost efectuată cercetarea arheologică de către Agenția Națională Arheologică în comun cu Universitatea de Stat ”B. P. Hasdeu” din Cahul, la sediul nou al Teatrului Republican Muzical-Dramatic ”B. P. Hasdeu” unde a fost descoperită o galerie subterană nr.2, amplasată la adâncimea de 2,5 m, cu o lungime de 22,5 m. Specialiștii presupun că tunelul a fost construit acum o sută de ani sub o casă de jocuri de noroc pentru ostașii români. 

„A fost construită cu scopul de a avea o legătură subterană ferită de ochii lumii, între mai multe clădiri, care ar fi clădirea și de ce nu a fost finisată construcția acestei galerii rămâne până acum sub semnul întrebării”, comunica atunci arheologul Ion Ciobanu de la Agenția Națională Arheologică.

Săpăturile au scos la iveală mai multe piese de ceramică, piese de fier, resturi de vase de sticlă și faianță de la mijlocul secolului al XIX-lea. Una din descoperiri a fost un vas de sticlă cilindric de bere marca ”Калинкинь”, având imprimată stema Imperiului Rus și fabricat între anii 1882 și 1896. În anul 1929 în locul casei de jocuri de noroc a fost construit un teatru. Galeriile subterane însă au fost păstrate. 

O altă galerie de 10 m, descoperită în anul 2004 se află la sediul restaurantului ”Marco Polo”.

O galerie de aproximativ 5 m a fost descoperită în urma ploilor din primăvara anului 2017 lângă sediul fostei Judecătorii din Cahul, însă a fost demolată deoarece reprezenta un pericol public. O altă galerie cu lungimea de 12 m a fost descoperită și demolată lângă sediul Procuraturii Cahul în aceeași primăvară. 

Galeriile subterane din Cahul rămân a fi domeniu ce necesită cercetare temeinică, conservate și puse în valoare pentru a deveni o atracție turistică a localității.

Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului ” www.ziuadeazi.md – platformă locală credibilă și sustenabilă”. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de un grup de organizații partenere condus de Agenția Slovacă pentru Cooperare Internațională și Dezvoltare, în strânsă colaborare cu People in Need Slovacia și alte organizații.Acesta face parte din programul de consolidare a capacităților în cadrul proiectului „Sprijinul UE pentru instituțiile mass-media locale din Republica Moldova”. Conținutul acestui material nu reflectă neapărat viziunea UE sau a People in Need Slovacia.

Articole similare