Numărul agresorilor cărora li se pun brățări electronice de supraveghere este în scădere în raionul Cahul
În luna iunie 2020 au fost aprobate un șir de modificări la Codurile de procedură civilă și penală, de executare, dar și la articolul 15 din Legea nr. 45/2007 cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie, prin care se prevede expres că măsurile de protecție în cazurile ce țin de violența în familie se aplică în mod obligatoriu cu monitorizare electronică.
Modificările date au intrat în vigoare la 3 februarie 2021, iar de atunci, agresorii familiali sunt monitorizați electronic pentru a nu se apropia de victime.
Ce presupun măsurile de protecție a victimelor
Potrivit legislației, victimei i se garantează apărarea drepturilor şi intereselor legitime. Procedura prin care o victimă a violenței în familie poate solicita apărarea drepturilor sale este prevăzută în aceeași lege, menționată mai sus.
Primul pas pe care urmează să-l facă victima pentru a primi asistență și intervenție este să anunțe poliția sau reprezentanții autorităţilor abilitate cu funcţii de prevenire şi combatere a violenţei în familie.
Poliţia este obligată să răspundă imediat la comunicările despre cazurile de violenţă în familie şi să nu subestimeze importanţa acţiunilor de contracarare a oricăror forme de violenţă.
Eliberarea ordinului de restricţie de urgenţă
În caz de stabilire la locul faptei, ca urmare a evaluării riscurilor, a circumstanţelor din care rezultă o bănuială rezonabilă că au fost comise acte de violenţă în familie şi/sau persistă un pericol iminent de repetare sau comitere a acţiunilor violente, organul de poliţie este obligat să dispună imediat eliberarea ordinului de restricţie de urgenţă în privinţa agresorului pentru înlăturarea situaţiei de criză şi, concomitent, întreprinde acţiunile necesare de constatare a comiterii infracţiunii de violenţă în familie. Acest ordin reprezintă un document, valabil maxim 10 zile, pe care îl semnează ambele părți, în care sunt prevăzute obligații și interdicții pentru agresor și pentru victimă.
Organul de poliţie are dreptul să aplice în privinţa agresorului una sau mai multe dintre următoarele măsuri:
a) obligarea de a părăsi temporar locuinţa comună ori de a sta departe de locuința victimei;
b) interzicerea de a se apropia de victimă, respectând distanța ce ar asigura securitatea acesteia și excluzând orice contact vizual cu victima și/sau copiii;
c) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic sau prin orice alte mijloace de comunicare, cu victima şi/sau copiii;
d) interzicerea de a păstra şi purta arma.
Ordinul de restricţie de urgență este pus în aplicare imediat, ambele părți fiind informate despre restricţiile aplicate, drepturile şi obligaţiile care le revin şi despre răspunderea pentru neexecutarea cerinţelor ordinului de restricţie. Ulterior, angajaţii postului de poliţie din localitat supraveghează îndeplinirea măsurilor stabilite în ordinul de restricţie de urgenţă.
Victima are dreptul, în perioada de acţiune a ordinului de restricţie de urgenţă, să solicite, în condiţiile legii, eliberarea ordonanţei de protecţie. Acţiunea ordinului de restricţie de urgenţă, în acest caz, se prelungeşte de drept şi încetează odată cu punerea în aplicare a măsurilor de protecţie stabilite de judecată.
Ordonanța de protecție
Instanța de judecată emite ordonanța de protecție în 24 de ore de la primirea cererii de la victima violenței în familie prin care poate oferi asistență victimei și copiilor ei, aplicând agresorului următoarele măsuri:
a) obligarea de a părăsi temporar locuința comună ori de a sta departe de locuința victimei, fără a decide asupra modului de proprietate asupra bunurilor;
b) obligarea de a sta departe de locul aflării victimei, la o distanță ce ar asigura securitatea acesteia, excluzând și orice contact vizual cu victima sau cu copiii acesteia, cu alte persoane dependente de ea;
c) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victima sau cu copiii acesteia, cu alte persoane dependente de ea;
d) interzicerea să se apropie de anumite locuri: locul de muncă al victimei, locul de studii al copiilor, alte locuri determinate pe care persoana protejată le frecventează;
e) obligarea, până la încetarea măsurilor de protecție, de a contribui la întreținerea copiilor pe care îi are în comun cu victima;
g) limitarea drepturilor în privința bunurilor aflate în posesia și folosința victimei;
h) obligarea de a participa la un program special de tratament sau de consiliere pentru reducerea violenței sau pentru înlăturarea ei;
j) interzicerea de a păstra și purta armă.
Măsurile de protecție se aplică în mod obligatoriu cu monitorizare electronică.
Victima sau, după caz, membrii familiei acesteia, pot purta un sistem electronic de supraveghere care permite verificarea respectării obligației de către agresor, exprimându-și în formă scrisă acordul în această privință.
Măsurile de protecție se aplică pe un termen de până la 3 luni, pot fi revocate sau pot fi prelungite în cazul unei cereri repetate sau al nerespectării condițiilor prevăzute în ordonanța de protecție.
Aplicarea măsurilor de protecție nu împiedică inițierea procedurii de divorț, partajării averii comune, decăderii din drepturile părintești, luării copilului fără decădere din drepturile părintești și altor acțiuni prevăzute de legislația în vigoare.
Pe perioada acțiunii ordonanței de protecție, în privința victimei cu copii, indiferent dacă copiii sunt incluși sau nu în ordonanța de protecție, aceștia se vor afla cu părintele-victimă. La solicitarea părintelui-agresor, vizitarea copilului poate avea loc conform unui program aprobat de către autoritatea tutelară teritorială.
Supravegherea îndeplinirii măsurilor stabilite în ordonanța de protecție este de competența organului de poliție și a organului de probațiune în modul prevăzut de lege.
Cum sunt aplicate în realitate măsurile de protecție a victimelor violenței în familie
Am discutat cu Vasile Arseni, șeful Biroului de Probațiune Cahul despre modul practic în care are loc aplicarea măsurilor de protecție, în special a monitorizării electronice a agresorilor familiali după emiterea ordonanței de protecție de către instanța de judecată.
„Când este emisă o ordonanță de protecție, agresorul este informat despre drepturile și obligațiile sale și i se cuplează la picior brățara electronică. Aceasta este un dispozitiv care nu îl îngrădește în nici o mișcare, doar permite dispeceratului să stabilească locul aflării lui și în caz că acesta tinde să încalce ordonanța de protecție – fie se apropie de victimă, fie de domiciliul comun, noi imediat anunțăm poliția”, ne-a comunicat Vasile Arseni.
El adaugă că și victima primește un dispozitiv pe care urmează să-l aibă permanent cu sine, astfel fiind efectuată monitorizarea.
„Sistemul funcționează foarte bine și informația este procesată în regim real. Colegii de la Chișinău monitorizează 24/24 ore și în caz de pericol sesizează imediat poliția. Nu am avut cazuri de încălcare a ordonanței de protecție în ceea ce ține de apropierea agresorului de victimă. Au fost cazuri de deteriorare a dispozitivelor, iar făptașul urmează să achite pagubele”, ne-a mai explicat Vasile Arseni.
Dacă agresorul încălcă obligațiile asumate în ordonanța de protecție, de exemplu, face tentative de a comunica cu victima prin diferite metode, este sancționat, în cazuri grave poate ajunge și în detenție.
Potrivit lui Vasile Arseni, numărul cazurilor de violență în familie pentru care au fost emise ordonanțe de protecție a victimelor este în scădere.
Dacă în anul 2021, în raionul Cahul au fost monitorizați electronic 38 de agresori familiali, dintre care 2 femei, în primele 5 luni ale anului 2022 ordonanțe de protecție au fost emise pe numele a doar 8 agresori, dintre care 2 femei.
Am solicitat și o statistică de la Inspectoratul de Poliție Cahul. Potrivit ofițerei de presă de aici, în anul 2020 au fost aplicate 78 de sancțiuni contravenționale în baza art. 78 prim din Codul Contravențional, violența în familie: maltratarea sau alte acţiuni violente, comise de un membru al familiei în privința altui membru al familiei, care au provocat vătămare neînsemnată a integrității corporale, iar în 2021 – 64 astfel de sancțiuni.
Totodată, în anul 2020, alte 39 de dosare penale au fost inițiate pentru violență în familie în conformitate cu art. 201 prim din Codul Penal.
În anul 2022, numărul dosarelor penale intentate de IP Cahul a scăzut la 34.
V. Hontogu
