Acces la justiție

Pe timp de pandemie, libertatea presei degradează

Situația presei din Republica Moldova se înrăutățește, iar drepturile jurnaliștilor se încalcă, ceea ce se răsfrânge și asupra dreptului publicului de a fi informat corect și obiectiv.

Rapoartele internaționale arată că presa din țara noastră rămâne a fi polarizată și puternic influențată de liderii politici, iar atacurile asupra jurnaliștilor moldoveni se întețesc. Experții media și jurnaliștii sunt îngrijorați că libertatea presei este în declin, făcând trimitere și la restricțiile impuse de autorități în perioada stării de urgență, impusă de COVID-19, cum ar fi triplarea termenului de furnizare a unei informații de interes public.

În acest an, în preajma Zilei Libertății Presei, marcată la nivel internațional la 3 mai, au fost publicate două rapoarte internaționale care arată că starea presei din R. Moldova se înrăutățește. În Raportul privind atacurile asupra jurnaliștilor, bloggerilor și colaboratorilor media din Armenia, Georgia și Moldova în perioada 2017-2019 se constată că în perioada 2017-2019, numărul total al amenințărilor asupra jurnaliștilor din Moldova s-a dublat, iar numărul de atacuri fizice a crescut de patru ori. În total, în ultimii trei ani în țara noastră au fost înregistrate cel puțin 159 de atacuri și amenințări directe, fizice și non-fizice. 

Petru Macovei, directorul executiv al Asociației Presei Independente (API) afirmă că „în 2017-2019, atacurile împotriva jurnaliștilor s-au întețit, atât abuzurile fizice, când jurnaliștii sunt bruscați, loviți, împroșcați cu apă sau cu diferite obiecte, cât și atacurile non-fizice, când jurnaliștii sunt etichetați în fel și chip, amenințati verbal ei și membrii familiilor lor, direct sau pe rețelele sociale, filați și interceptați de autorități etc.”. 

Expertul media regretă că autoritățile nu au pedepsit persoanele care au comis aceste abuzuri asupra jurnaliștilor: „Cu toate că numărul atacurilor fizice a crescut de patru ori, nimeni nu a fost sancționat. Așa se întâmplă, că momentele de vârf ale crizelor politice din ultimii ani – august 2018 (în special 26 august 2018) și iunie 2019 (în special 8 și 9 iunie 2019) – au fost cele mai periculoase pentru activitatea jurnaliștilor moldoveni. O altă constatare este că principala sursă a atacurilor împotriva colaboratorilor mass-media din R. Moldova au fost reprezentanții autorităților”. Raportul a fost realizat de către Fundația internațională „Justice for Journalists” („Justiție pentru Jurnaliști”), în parteneriat cu API și alte organizații și experți din Armenia și Georgia.

Un alt raport, aceleași concluzii pesimiste. În Indicele Libertății Presei, realizat de organizația internațională „Reporteri fără Frontiere”, în 2020, Moldova rămâne pe locul 91 din 180 de țări monitorizate. De notat că în ultimii șapte ani țara noastră a pierdut constant poziții în acest clasament, de pe locul 55 pe care se clasa în anul 2013. În document se menționează că presa din R. Moldova este extrem de polarizată și influențată de liderii politici. În opinia Vioricăi Zaharia, președinta Consiliului de Presă din Moldova, stagnarea pe poziția 91 ar putea fi catalogată ca un progres, având în vedere că până în 2019 coborâsem 10 poziții față de 2018, când ne aflam pe locul 81. Experta media are previziuni pesimiste referitor la poziția pe care o va ocupa Moldova în clasamentul de anul viitor: „Având în vedere că la calcularea Indexului Libertății Presei se ține cont de mai multe criterii, inclusiv accesul la informație, iar anume el în perioada pandemiei a fost limitat, este posibil ca în 2021 să rămânem pe aceeași poziție sau chiar să coborâm. Urmează să vedem și care va fi comportamentul autorităților în lunile următoare”.

Termenul de oferire a informației de interes public s-a triplat

De la instituirea stării de urgență, autoritățile de la noi au adoptat câteva decizii, care îngreunează munca jurnaliștilor. Una din aceste decizii, emisă de Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) la 18 martie curent, stabilește că termenul de oferire a informației de interes public în perioada stării de urgență se triplează. Astfel, dacă Legea privind accesul la informație prevede obligația ca autoritățile publice să răspundă solicitărilor de informații într-un termen de până la 15 zile lucrătoare, în perioada stării de urgență CSE a extins acest termen până la 45 de zile lucrătoare, ceea ce înseamnă, la modul practic, 63 de zile calendaristice.

După adoptarea acestei decizii, jurnaliștilor le este foarte dificil să muncească pentru a-i oferi publicului informații operative și corecte. Diana Popa, reporteră la postul de televiziune TV8, afirmă că, în prezent, orice răspuns este tărăgănat: „Informația, pe care anterior o primeam la telefon în câteva clipe sau direct de la sursă (în cazul conferințelor de presă, spre exemplu), acum poate fi obținută doar prin solicitări de informații, iar asta durează foarte mult, iar când în sfârșit o primești, nu mai prezintă interes și nici nu este actuală. Știrile de televiziune au un termen de valabilitate limitat, iar noi nu ne putem permite să așteptăm săptămâni la rând răspunsuri complicate la întrebări simple”. Și Mădălin Necșuțu, corespondent în Moldova al rețelei de jurnaliști din regiunea țărilor din Balcani (Balkan Investigative Reporting Network), consideră că această restricție este abuzivă: „Noi lucrăm cu evenimentele de actualitate și nu putem scrie peste 45 de zile despre ce se întâmplă astăzi. Cum ar fi să scriem la începutul lui iunie despre ce s-a întâmplat la mijlocul lui martie? Este absurd și contrar atât legilor interne de acces la informația publică, cât și angajamentelor Republicii Moldova în cadrul Acordului de Asociere cu UE”.

Ți-au fost încălcate drepturile și libertățile fundamentale? Sună la „Linia verde” 080080030 cu apel gratuit de pe telefoanele fixe sau mobile, iar noi te vom ajuta să fii auzit/ă și te vom îndruma la instituțiile publice abilitate.

O dispoziție a președintelui Consiliului Audiovizualului, calificată ca cenzură și abuz

O altă decizie controversată, prin care s-a încercat subminarea libertății presei a venit din partea Consiliului Audiovizualului (CA). Dispoziția „cu titlu executoriu imediat”, semnată de Dragoș Vicol, președintele CA la 24 martie curent, obliga, pe durata perioadei stării de urgență, moderatorii emisiunilor să renunțe la „enunțarea neavizată a propriei opinii” ce vizează pandemia COVID-19, iar „unicele surse sigure, veridice, imparțiale și echilibrate fiind autoritățile publice competente din țară și de peste hotare”. ONG-urile de media au criticat dispoziția lui Vicol, calificând-o drept „abuz” și „cenzură” care limitează libertatea de exprimare. La 26 martie, ONG-urile de media au cerut, printr-un apel public, anularea documentului, iar în aceeași zi, dispoziția a fost anulată.

Conferințe de presă fără participarea jurnaliștilor

După declararea stării de urgență (17 martie), timp de aproape o lună și jumătate, jurnaliștii nu au avut posibilitatea să le adreseze autorităților întrebări, deoarece conferințele de presă au fost înlocuite cu briefinguri online fără participarea jurnaliștilor. La 13 aprilie, un grup de 25 de organizații și instituții media au semnat o solicitare, lansată de Centrul de Jurnalism Independent (CJI), în adresa Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, cerând să fie organizate conferințe de presă săptămânale, în regim online, cu participarea jurnaliștilor care să poată adresa întrebări în direct. După câteva săptămâni de așteptări, Ministerul a organizat prima conferință online, unde jurnaliștii au putut adresa întrebări. Anastasia Nani, directoarea-adjunctă a CJI, spune că până în prezent autoritățile au comunicat unilateral și au mers selectiv la emisiunile posturilor de televiziune: „Conferințele de presă fără întrebări adresate de jurnaliști înseamnă pentru cetățeni un tablou incomplet. Prin solicitarea adresată Ministerul Sănătății, jurnaliștii au atras atenția autorităților că interesul public este deasupra stării de urgență”.

Câteva zile fără ziare

Pe timp de pandemie, nici presa scrisă nu a fost ocolită de restricții. La 27 martie, Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei” anunța redacțiile despre „sistarea pe un termen nedeterminat” a distribuției ziarelor și revistelor, invocând regimul special de muncă pentru protecția angajaților în perioada stării de urgență. Asociația Presei Independente (API) a atras atenția autorităților despre riscurile sistării procesului de editare a publicațiilor periodice, inclusiv asupra dreptului la informare al cetățenilor. Ulterior, Poșta Moldovei a reluat distribuția publicațiilor periodice. În opinia lui Tudor Iașcenco, directorul ziarului regional „Cuvântul” de la Rezina, „în situații excepționale, informația prevalează, iar noi trebuie să furnizăm oamenilor această informație, iar majoritatea celor care se abonează la ziare nu au acces la Internet, deci nu se pot informa din alte surse”. Odată cu instituirea stării de urgență, a fost suspendată activitatea tuturor chioșcurilor de ziare din mun. Chișinău.

Jurnaliștii au un rol-cheie în perioadele de criză

Restricțiile impuse presei și jurnaliștilor în timpul pandemiei de COVID-19 de către guvernele mai multor state îngrijorează instituțiile internaționale. Marija Pejcinovic Buric, secretarul general al Consiliului Europei, a cerut ca guvernele să nu mai limiteze în mod nejustificat libertatea mass-media. „Mass-media trebuie să fie libere să raporteze asupra tuturor aspectelor crizei. Jurnaliștii au un rol-cheie și o responsabilitate specială pentru furnizarea de informații în timp util, corecte și fiabile. Mass-media trebuie să poată examina deciziile autorităților ca răspuns la pandemie”, a declarat Marija Pejčinović Burić, într-o declarație publicată cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei.

Mariana Jacot,
Asociația Presei Independente (API)