Subscribe la telegramul nostru
Telegram

Retragerea din Afganistan și criza refugiaților: subiect de dezinformare în R. Moldova

Retragerea din Afganistan și criza refugiaților: subiect de dezinformare în R. Moldova

Împreună cu alte aproape o sută de țări ale lumii, Republica Moldova a semnat la sfârșitul lunii august „Declarația privind asigurările de călătorie în caz de evacuare din Afganistan”. Acest document a generat o serie de dezinformări și speculații promovate atât de unii politicieni, cât și de media afiliată politic. 

Pe 29 august, 98 de țări, inclusiv Republica Moldova, precum și reprezentantul UE și secretarul general al NATO au semnat odeclarație comună cu privire la evacuarea în siguranță a oamenilor din Afganistancare sunt expuși pericolului din cauza regimului talibanilor. „Cu toții ne-am angajat să ne asigurăm că cetățenii noștri, cetățenii și rezidenții, angajații, afganii care au lucrat cu noi și cei care sunt expuși riscului pot continua să călătorească liber către destinații din afara Afganistanului”, se arată în declarația publicată pe site-ul Departamentului de Stat al SUA.  Pe 31 august, președintele parlamentului Igor Grosu a menționat cu referire la refugiații din Afganistan că „nu trebuie să rămânem indiferenți, dar mai trebuie să estimăm dacă îi putem ajuta și în ce mod”. 

Sperietori promovate de politicieni și media afiliată politic 

Afirmația lui Igor Grosu a fost interpretată speculativ de unii politicieni și site-uri. Unii deputați socialiști s-au arătat indignați că în Moldova „ar putea veni refugiați”. Deputatul Grigore Novac a cerut conducerii țării să spună cine „își asumă responsabilitatea de a găzdui refugiați din Afganistan”, iar Igor Dodon a declarat în cadrul unei emisiuni de la postul de televiziune „Primul în Moldova” că „este o situație stranie și periculoasă pentru Moldova. (…) Sunt probleme legate de securitatea statului și care nu sunt în interesul R. Moldova, dar a curatorilor occidentali ai actualei guvernări și președintelui țării”. Același mesaj l-a transmis și deputatul Corneliu Furculița, care a declarat la postul de televiziune REN Moldova că „R. Moldova ar putea accepta să primească refugiații din Afganistan, în schimbul unor granturi, obținute din UE sau SUA”. 

Declarațiile lui Furculiță au fost promovate rapid de instituții media afiliate editorial Partidului Socialiștilor, care au publicat articole trase la indigo cu aceleași speculații și interpretări. Astfel, Ntv.md – site-ul postului de televiziune NTV Moldova, deținut de același deputat Corneliu Furculiță, a titrat: „Furculiță: Moldova ar putea primi refugiații din Afganistan în schimbul unor granturi din UE”, articolul fiind preluate și de alte site-uri cu politică editorială favorabilă socialiștilor: Primul.mdBreakingnews.md, Noi.md, N4.md, Democracy.md,

Stiridinmoldova.md etc. Sputnik Moldova a afirmat într-un articol că „Republica Moldova ar putea primi refugiați din Afganistan în condițiile în care Occidentul ne va oferi resurse financiare pentru a susține acest proiect”. Un articol cu același context a publicat și Bloknot-moldova.md etc.

Angajamente internaționale versus interpretări speculative

Directorul executiv al Institutului pentru Politici şi Reforme Europene (IPRE) Iulian Groza precizează că, potrivit legislației naționale, statul de refugiat nu se oferă atât de ușor, iar fiecare dosar trece printr-o verificare riguroasă. „Republica Moldova, ca stat membru al Organizației Națiunilor Unite (ONU), are anumite angajamente la nivel internațional, inclusiv în domeniul protecției refugiaților. În acest caz, prin prisma angajamentelor noastre internaționale, dar și prin prisma unui angajament de solidaritate cu o comunitate internațională pentru situația cetățenilor din Afganistan, evident că R. Moldova și-a reconfirmat disponibilitatea să ofere posibilitatea pentru a identifica și a stabili statutul persoanelor care solicită azil sau sunt declarați refugiați în R. Moldova. Nu este adevărat că țării noastre i se pun condiții să primească refugiați în schimbul unor granturi”, spune expertul.

Într-un comentariu pentru portalul Stopfals.md, Biroul Migrație și Azil (BMA) a menționat că „termenul de examinare a cererii de azil este de până la 6 luni, cu posibilitatea prelungirii maximum până la 9 luni. Atât politicienii, cât și sursele media care au amplificat mesajele speculative „au uitat” să menționeze că R. Moldova este semnatară a tratatelor internaționale de protecție a refugiaților. În realitate, cele 98 de state semnatare își revendică dreptul de a asigura evacuarea liberă a cetățenilor acestor țări din Afganistan, dar și a afganilor care au colaborat cu statele respective, precum și a persoanelor din categoriile de risc”. 

La rândul său, Daniel Vodă, purtător de cuvânt la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, a declarat pentru Stopfals.md că „alinierea Republicii Moldova la declarația din 29 august a fost expresia solidarității politice la nivel internațional”. Conform datelor Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, de la 15 august până la 16 septembrie „a fost înregistrată intrarea în țară a unui singur cetățean al Afganistanului, care la o diferență de 10 zile a părăsit teritoriul R. Moldova”, iar potrivit BMA, până pe 18 septembrie „nu au fost înregistrate cazuri de solicitare a azilului pe teritoriul R. Moldova din partea cetățenilor Afganistanului”.

Declarațiile politice trebuie analizate critic

Iulian Groza îi îndeamnă pe oameni să nu se lase influențați de dezinformările transmise de cei care exploatează în scop politic criza refugiaților și să analizeze critic declarațiile politicienilor. „Aceste ieșiri sunt speculative și tendențioase, ele comportă un scop ascuns de dezinformare și de propagare a unor falsuri motivate politic. Refugiații nu pleacă din țara lor de origine de bună voie, ei caută să-și salveze viața și să-și protejeze membrii familiilor. Este important să înțelegem că majoritatea absolută a cetățenilor afgani care solicită statut de refugiat, cel mai probabil sunt supuși persecuțiilor, iar aflarea lor în Afganistan comportă pericole pentru viața lor”, spune I. Groza.

Solicitanții de azil pot primi statutul de refugiat în Republica Moldova în baza câtorva acte legislative și tratate internaționale: a Convenţiei privind statutul refugiaților, Protocolului privind statutul refugiaților, Legii privind azilul în R. Moldova și Hotărârârii Guvernului cu privire la aprobarea Mecanismului național de gestionare unitară și coerentă a situației în eventualitatea unui aflux sporit de străini.

Mariana Jacot,

Stopfals.md

Acest articol este publicat de  Asociația Presei Independente (API), în cadrul proiectului „Dezvoltarea gândirii critice în rândul populației rurale, elevilor și viitorilor profesori”, finanțat de Ambasada SUA. Opiniile exprimate în cadrul proiectului aparțin autorilor proiectului și nu corespund neapărat celor ale Ambasadei SUA.