UE, principalul sprijin al R. Moldova pe timpul pandemiei
Uniunea Europeană rămâne cel mai important partener de dezvoltare al R. Moldova în ultima decadă. Eforturile sale sunt promovate de către câteva sute de ONG-uri reunite sub o umbrelă instituțională denumită Platforma Națională a Forumului Societății Civile a Parteneriatului Estic.
Misiunea acesteia este să promoveze avantajele Parteneriatului Estic, prin informarea cetățenilor, dar și să pună presiune pe Guvernul de la Chișinău în procesul de implementare a obligațiilor asumate prin semnarea Acordului de Asociere UE – Republica Moldova.
de Mădălin Necșuțu și Ilie Gulca
Pandemia de COVID-19 a determinat UE să-și modifice raporturile atât în interiorul său, cât și în relația cu statele din vecinătatea sa estică. Republica Moldova, în calitate de membră a Parteneriatului Estic, este beneficiara sprijinului constant acordat de UE, de mai bine de zece ani, pentru drumul său european.
„Dezvoltarea, prosperitatea, poate să fie una viabilă și durabilă numai dacă se dezvoltă întreaga țară. Fiecare localitate, sat, orășel trebuie să aibă o viziune clară pentru locuitorii săi”, a declarat ambasadorul UE la Chișinău, Peter Michalko, într-o vizită de lucru, pe 16 iulie, în orașul Cantemir.
Astfel, UE a elaborat pachete de asistență financiară pe mai multe domenii pentru a ajuta Republica Moldova și pe cetățenii săi să treacă mai ușor prin această criză medicală cauzată de noul Coronavirus.
Mai exact, Bruxelles-ul a decis să aloce 963 de milioane de euro pentru toate statele Parteneriatului Estic. În Republica Moldova, 87 de milioane de euro au fost redirecționate pentru combaterea pandemiei de COVID-19 din alte proiecte alocate Chișinăului.
„Banii alocați Chișinăului […] vor fi folosiți pentru a susține răspunsul rapid […] la criză și la nevoile umanitare provocate de aceasta. Banii vor contribui la depășirea consecințelor economice și sociale”, a precizat Delegația UE în R. Moldova.
Pe 14 iulie, un transport de 2,8 milioane de euro, ce consta în măști medicale, aparate de ventilație mecanică, ochelari și halate de protecție, a ajuns la Chișinău. Acesta este primul lot din asistența umanitară de 30,5 mil. euro, oferite de UE pentru țările Parteneriatului Estic, prin intermediul Organizației Mondiale a Sănătății.
Totodată, UE și-a fixat ca strategie dezvoltarea mediului rural din R. Moldova. Astfel, Bruxelles-ul a investit, până în prezent, în diverse proiecte de infrastructură rurală peste 13 milioane de euro.
Pe 16 iulie, în cadrul aceleiași vizite în raionul Cantemir, ambasadorul UE la Chișinău a anunțat că Uniunea a aprobat recent alte 16 milioane de euro pentru dezvoltarea proiectelor de infrastructură în mediul rural.
De asemenea, Comisia Europeană a dat undă verde, pe 10 iulie, alocării a 30 de milioane de euro pentru Moldova. Este vorba de cea de-a doua tranșă din asistența macrofinanciară de 100 de milioane de euro.
„UE este alături de cetățenii Moldovei în aceste vremuri dificile”, a declarat comisarul european pentru Economie, Paolo Gentiloni.
ONG-urile, ca motoare de promovare
Cu toate acestea, Uniunea Europeană rămâne în continuare deficitară la capitolul promovării imaginii și a investițiilor sale în modernizarea R. Moldova, din simplu motiv că nu este implicată în acțiuni de propagandă.
„Nivelul de informare cel mai înalt de pe teritoriul R. Moldova este în municipiul Chișinău. Cu cât ne îndepărtăm mai mult de Chișinău, cu atât situația se schimbă. Oamenii sunt foarte ușor manipulați”, spune Ina Coșeru, președinta Centrului Național de Mediu și co-președinta Comitetului Coordonator al Forumului Societății Civile a Parteneriatului Estic.
Tocmai în aceste zone, a adăugat ea, este nevoie de organizații neguvernamentale pentru a comunica cu oamenii în fiecare zi, așa cum o facem noi, așa cum se face în Chișinău.
Platforma Națională a Forumului Societății Civile reunește peste 300 de ONG-uri din R. Moldova. Misiunea Platformei este să consolideze procesul de integrare europeană și de dezvoltare democratică în calitate de stat cu aspirații europene a R. Moldova.
Mai exact, Platforma are drept obiectiv să asiste și să monitorizeze implementarea Acordului de Asociere dintre R. Moldova și Uniunea Europeană, precum și a altor documente relevante privind Parteneriatul Estic și relația dintre Chișinău și Bruxelles.
Campanie de informare la nivel național despre beneficiile UE
Informarea obiectivă a cetățenilor R. Moldova despre esența și nivelul de implementare a reformelor sprijinite de UE, despre condițiile pentru acordarea asistenței macrofinanciare și alte forme de sprijin financiare sunt o condiție indispensabilă pentru îmbunătățirea opiniei publice referitoare la UE.
Un consorțiu format din trei organizații neguvernamentale membre ale Platformei Naționale – Asociația Presei Independente, Centrul Național de Mediu și Consiliul Național al Tineretului din Moldova – au organizat în prima jumătate a anului 2019 douăzeci și trei de seminare de informare în 20 de raioane din nordul și sudul Moldovei, precum Briceni, Dondușeni, Ocnița, Edineț, Taraclia și UTA Gagauzia.
Aproximativ 400 de persoane – profesori, doctori, fermieri, oameni de afaceri, jurnaliști locali, activiști civici, artiști – din mediul rural au fost informate despre situația democratică și asistența UE pentru dezvoltarea țării.
„Locuitorii acestor raioane înțeleg mai puțin beneficiile Acordului de Asociere […] Să comunici cu vorbitorii de rusă din Taraclia, Găgăuzia, Ocnița despre Acordul de Asociere este extrem de complicat”, a explicat Ina Coșeru, președinta Centrului de Mediu.
Pe parcursul acestor seminare, experții Platformei au prezentat publicului avantajele implementării prevederilor Acordului de Asociere în domeniul economic, social, al protecției mediului și anticorupție.
„În opinia mea, partenerii de dezvoltare ar trebui să investească mai mult în informare. La rândul său, Guvernul ar putea să se implice mai mult în informarea cetățenilor”, a subliniat Coșeru.
În loc să existe un parteneriat strâns între Guvern și Platformă, societatea civilă, în opinia mai multor reprezentanți ai Platformei, este percepută drept oponentă.
„Dialogul dintre societatea civilă și Guvern lipsește începând cu 2016. Acest dialog a fost restabilit în perioada Guvernului Sandu, însă, după căderea acestuia, am reintrat într-o lipsă de comunicare cu Guvernul actual”, a continuat Coșeru.
Reducerea diviziunilor din societate prin informare
În același timp, directorul Promo-LEX, Ion Manole, susține că diferențele ideologice din rândul populației trebuie depășite prin informare. În ultimul an, Manole a fost Facilitator Național al Platformei Naționale a Forumului Societății Civile a Parteneriatului Estic.
„Fără contribuția autorităților, eforturile societății civile sunt insuficiente pentru atenuarea acestei divizări”, a observat Manole.
Directorul Promo-LEX menționează de asemenea că necesitatea reformelor trebuie explicată cetățenilor tocmai ca aceștia, la rândul lor, să pună presiune pe clasa politică.
Candidatul cu cele mai mari șanse pentru a fi ales drept nou Facilitator al Platformei, Adrian Lupușor, director executiv la Expert-Grup, și-a propus trei obiective de bază pentru următorii doi ani de mandat.
În viziunea lui Lupușor, se va merge pe „dinamizarea activității și implicării membrilor Platformei” în acțiunile propuse și „creșterea vizibilității Platformei pe plan intern și extern în vederea sporirii eficienței acțiunilor de advocacy la Chișinău și Bruxelles”.
Regândire de strategie pe timp de criză
Pentru 2020, Platforma și-a planificat mai multe acțiuni de comunicare cu cetățenii. „Trebuia să fie un dialog constant în decursul întregului an, însă, din cauza pandemiei, nu a fost făcut nimic”, a explicat Coșeru.
Prin urmare, a adăugat ea, o parte din fonduri au fost redirecționate pentru lupta cu pandemia și consecințele acesteia.
„Experții organizațiilor neguvernamentale trebuie să vină cu recomandări pentru reanimarea sectorului economic. Vom avea o serie de propuneri în acest sens, care vor fi transmise Guvernului și UE.”
Astfel, multe dintre ONG-urile Platformei și-au regândit programele din cauza pandemiei de Coronavirus.
„După 24 martie, am lansat o serie de apeluri publice și acțiuni individuale în special pentru persoanele vulnerabile. De asemenea, am monitorizat activitățile Guvernului și deciziile sale”, a declarat Veronica Jantoan, comunicatoare a Platformei.
Forumul Societății Civile de la Bruxelles evaluează posibilitatea alocării resurselor financiare suplimentare, aproximativ câte 40.000 Euro, în timpul pandemiei, către Platformele Naționale din statele Parteneriatului Estic, cu scopul declarat de a reduce consecințele cauzate de Coronavirus în aceste state.
Alocări de circa un miliard de euro: care este cota R. Moldova?
Odată cu lansarea Parteneriatului Estic în 2009, un instrument al UE care își propune să aprofundeze relațiile în perspectiva unei posibile aderări pentru șase state din vecinătatea sa estică, UE a creat condiții pentru dezvoltarea acestora.
În grupul celor șase state se află Republica Moldova, Ucraina, Belarus, Georgia, Armenia și Azerbaijan. Republica Moldova este cel mai mare beneficiar de ajutor UE pe cap de locuitor din vecinătatea UE.
După 2014, anul semnării Acordului de Asociere UE–R. Moldova, relația dintre Bruxelles și Chișinău a adus îmbunătățiri vizibile pentru calitatea vieții cetățenilor moldoveni.
Cele mai importante beneficii sunt libera circulație în UE a cetățenilor moldoveni, reorientarea exporturilor din CSI spre piețele europene, în proporție de 70%, și aproape un miliard de euro investit în R. Moldova în baza Acordului de Asociere dintre UE și R. Moldova. România este cel mai important partener comercial al Chișinăului.
În ultimii șase ani, UE a realizat peste 1.000 de proiecte în toate raioanele R. Moldova. În același timp, granturile UE pentru 2014–2020 au atins pragul de 626.000.000 de euro în toate sectoarele de interes, precum dezvoltarea economică, agricultură, educație și protecție socială, justiție, reformare instituțională și administrație.
UE a construit și reparat 700 de kilometri de drumuri și a oferit locuitorilor din Chișinău și Bălți troleibuze moderne în valoare de 4,6 milioane de euro. Prin programele de asistență de dezvoltare, circa 15.700 de persoane au acum apă potabilă datorită noilor conducte de apă construite cu sprijinul UE.
Acest articol a fost produs cu suportul financiar al Platformei Naționale a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic prin intermediul schemei de Re-grantare a Forumului Societății Civile din PaE (FSTP) și este finanțat de Uniunea Europeană ca parte a suportului oferit societății civile din regiune. Conținutul articolului prezintă opinia autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunile UE.
