Vladimir Lîsenco: Societatea civilă trebuie să știe cu ce se ocupă Consiliul raional Cahul
Vladimir Lîsenco poate fi numit un veteran al serviciului public, care a fost atât consilier cât și a deținut funcții în structurile executive. După finisarea mandatului de Consilier raional Cahul în anul 2019, Vladimir Lîsenco a devenit membru al Consiliului Raional pentru Participare Cahul și contribuie în continuare la asigurarea unui proces decizional transparent.
– Domnule Lîsenco, care a fost calea de la un funcționar public, cum spuneați deseori „birocrat” , până la membru activ al societății civile care inclusiv urmărește corectitudinea procesului decizional?
Am activat în sectorul public din anul 1984. Mi-am început cariera în calitate de primar al orașului Vulcănești, apoi, la diferite etape ale vieții am deținut funcții de prim-vicepreședinte al Comitetului Executiv raional din Vulcănești; prim-vicepreședinte al Consiliului orășenesc Cahul; primar al orașului Cahul, în perioada 1994-1995; prim-vicepreședinte al Comitetului Executiv raional; consultant principal al Cancelariei Guvernului; șef Servicii de Audit intern al Centrului Național de Sănătate Publică din Chișinău.
Am fost consilier raional în patru mandate, am fost președintele comisiei Administrație Publică, am fost președintele comisiei inter-regionale în cadrul euro-regiunii Dunărea de Jos, două mandate. Din anii de activitate, 20 de ani i-am dat Administrației Publice Locale și Centrale.
Acum sunt membru în Consiliul Raional pentru Participare Cahul și mă bucur că am revenit la această activitate, deoarece experiența mea este benefică prin faptul că eu cunosc din interior tot ceea de ține de administrația publică locală.
Consider că tot ceea ce facem împreună cu echipa din societatea civilă este foarte util. Examinăm proiectele de decizie într-o manieră democratică; căutăm acele momente executorii unde sunt neajunsuri sau nu sunt respectate unele prevederi ale legislației privind transparența în activitate, etc. Noi propunem îmbunătățirea cadrului decizional.
Reprezentăm o structură ce tinde să participe împreună cu consilierii și aparatul președintelui la pregătirea și adoptarea deciziilor cât mai legale, incluzive și de a le aduce la cunoștința cetățenilor și societății civile aceste lucruri.
– După atâția ani activați în sistem, cum vă simțiți de partea cealaltă a „baricadei”?
În 2019, când se discuta despre formarea Consiliului Raional pentru Participare Cahul (CRP Cahul), recunosc că nu înțelegeam până la capăt cu ce se va ocupa acest consiliu, însă acum consider că este o structură instituțională foarte necesară, deoarece îndeamnă autoritățile publice locale să identifice mecanisme eficiente de a aduce la cunoștința publicului deciziile care se adoptă.
Populația, asociațiile obștești și societatea civilă trebuie să știe cu ce se ocupă Consiliul raional Cahul. Având o experiență de peste 20 de ani, încerc să transmit cunoștințele mele și celor tineri.
La ziua de azi avem experiența prin care membrii noștri, din cadrul CRP Cahul, au devenit funcționari publici. Deci este o școală foarte bună, atât teoretică cât și practică.
– Cum vă pare relația dintre CRP și Consiliul raional Cahul?
De la început unii, mai ales conducerea raionului, erau reticenți față de noi și se gândeau că suntem o structură nouă, formată cu scopul de a controla, de a arăta cu degetul la ilegalități, inexactități în procesul decizional, pe când noi lucram, vorbeam și le scriam că suntem o structură instituționalizată creată pentru a le acorda suportul în ceea ce privește transparența în procesul decizional.
Analizând dinamica acestei perioade, constat că situația se îmbunătățește. În ultimul timp, majoritatea propunerilor noastre sunt luate în considerație, se încearcă colaborarea eficientă între autoritățile locale, conducerea raionului, direcțiile Consiliului și CRP. În cele din urmă, toate astea contribuie la o dezvoltarea democrației locale, la o cultură politică mai dezvoltată.
– Ați participat recent la forumul societății civile în care ați vorbit despre relația dintre APL și organizațiile nonguvernamentale. Ce mesaje ați transmis?
Mesajul nostru a fost cel mai frumos, fiindcă noi am căutat să arătăm prin exemple concrete cum CRP Cahul găsește limbă comună cu autoritățile locale prin propuneri, prin exemple de adoptare a deciziilor, făcând și unele recomandări ce țin de îmbunătățirea cadrului legislativ.
De exemplu, am propus, din partea CRP Cahul, să fie adoptat un regulament cadru, model unificat, care ar permite crearea structurilor pentru participare în toate localitățile sau raioanele țării. De asemenea, am propus modificarea legislației privind transparența decizională.
Ultimul lucru pe care l-am propus, a fost elaborarea unui ghid pentru toate structurile nonguvernamentale, unde s-ar concretiza un șir de acte normative de care s-ar putea conduce asociațiile obștești. Asta ar fi un lucru bun și pentru autoritățile locale care vor putea să înțeleagă cum ar fi mai bine de conlucrat eficient cu societatea civilă.
Mulțumim mult!
