Subscribe la telegramul nostru
Telegram

Ziua mondială de prevenire a suicidului. Care sunt grupurile de risc și unde poate fi solicitat ajutorul psihologic

Ziua mondială de prevenire a suicidului. Care sunt grupurile de risc și unde poate fi solicitat ajutorul psihologic

Pe 10 septembrie este marcată Ziua mondială de prevenire a suicidului. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, anual, circa 703 000 de persoane își pierd viața prin suicid.

De asemenea, experții spun că, la fiecare caz de suicid, apar alte 20 de persoane care vor încerca să moară la fel.

Totodată, milioane de oameni trec prin suferințe profunde sau sunt deosebit de marcați de comportamentele suicidare.

Grupuri de risc 

De trei ori mai mulți bărbați decât femei mor prin suicid în țările înalt dezvoltate, comparativ cu țările cu venituri medii și mici, unde această rată este mai echilibrată. Suicidul este a doua cauză de deces printre tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani, după accidentele rutiere.  

Conform datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, în anul 2021, în Republica Moldova au fost înregistrate 466 de decese prin suicid. Dintre acestea, 381 de cazuri s-au produs în rândul bărbaților, iar 85 printre femei. 

Alte grupuri de risc cuprind persoanele aflate în situații de criză, care nu mai pot controla problemele vieții, inclusiv pierderile financiare, despărțirile, bolile sau durerile cronice, persoane care au trecut prin conflicte armate, dezastre naturale, refugiați și migranți, popoare indigene, precum și deținuți. 

„Există o legătură bine argumentată între suicid și problemele de sănătate mintală cum ar fi depresia, adicțiile și altele. Respectiv, este crucial rolul serviciilor comunitare de sănătate mintală pentru prevenirea și tratamentul problemelor de sănătate mintală în rândul populației. Totuși, vom înregistra rezultate favorabile și durabile la acest capitol doar atunci când prevenirea suicidului va deveni o prioritate multi-sectorială, cu implicarea autorităților publice locale și centrale, mass-media și a fiecăruia dintre noi”, declară Victoria Condrat, manager local al proiectului moldo-elvețian MENSANA – „Suport pentru reforma serviciilor de sănătate mintală în Moldova”. 

Semnale de alarmă

Dacă o persoană apropiată trece printr-o situație dificilă, este important să ținem cont de următoarele semnale de alarmă: 

  • amenințare de suicid făcută public; 
  • căutarea accesului la mijloace letale de suicid; 
  • persoana povestește că nu mai are speranță sau vreun motiv pentru a trăi; 
  • persoana dă indicații exacte privind repartizarea bunurilor sale;
  • manifestă mânie sau ostilitate; 
  • persoana se simte ca și cum ar fi prinsă într-o colivie fără scăpare sau o durere „sufletească” insuportabilă; 
  • persoana crede că este o povară pentru ceilalți; 
  • consumă alcool, droguri sau prezintă comportamente de risc; 
  • se izolează față de familie, prieteni, colegi, etc.; 
  • prezintă anxietate, agitație, insomnie; 
  • are tulburări de somn (doarme prea mult sau prea puțin);
  • suferă de schimbări bruște și extreme de comportament și/sau dispoziție.

Centrele Comunitare de Sănătate Mintală (CCSM)

În Republica Moldova, activează 40 de Centre Comunitare de Sănătate Mintală, care sunt deschise în fiecare raion și municipiu din țară. Acestea oferă consultații psihiatrice, psihologice, ajutor în tratament și recuperare a problemelor de sănătate mintală pentru persoanele de orice vârstă. 

Oamenii aflați în zona de risc se pot adresa cu încredere la cel mai apropiat Centrul Comunitar de Sănătate Mintală unde vor primi ajutor specializat. 

Mai mult decât atât, CCSM este un serviciul de bază în comunitate, care ia legătura cu celelalte instituții și factori de decizie pentru ca persoana cu probleme de sănătate mintală să se simtă mai bine și să poată trăi o viață împlinită.

„Anii pandemici, războiul din Ucraina și consecințele economice nefaste provocate de acesta cu siguranță au un impact negativ asupra bunăstării emoționale a oamenilor din țara noastră. Mai mult ca niciodată avem nevoie de consolidarea eforturilor instituțiilor medicale, sociale, de educație pentru a preveni cazuri dramatice. Un rol foarte important în acest proces îl are mass-media. Contează foarte mult ce văd și citesc oamenii, iar uneori modul de abordare al unui caz de suicid poate decide soarta altei persoane aflate în zona de risc”, este de părere Jana Chihai, șefa catedrei sănătate mintală, psihologie medicală și psihoterapie a Universității de Stat de Medicină și Farmacie „N. Testemițanu”.

Reflectarea în mass-media a subiectelor legate de suicid

Informarea și reprezentarea comportamentului suicidar în mass-media pot avea influențe potențial negative și pot facilita actele suicidare ale persoanelor expuse la astfel de stimuli. Iată câteva recomandări pentru reflectarea responsabilă a subiectelor legate de suicid:

  1. Evităm titlurile exagerate, de senzație și optăm pentru conținut informativ, dar neutru.
  2. Evităm calificarea cazurilor recente de suicid ca fiind „epidemie”, „în creștere vertiginoasă”, „alarmante”;
  3. Evităm includerea metodei decesului, foto/video de la locație, familii și prieteni îndurerați, înmormântări;
  4. Evităm să spunem despre o moarte prin suicid că ar fi inexplicabilă sau fără semnale de alarmă anterioare.
  5. Evităm să scriem despre suicid ca despre o crimă, păcat, etc.
  6. Evităm să cităm poliția ca prima sursă și solicităm în schimb opinia unui specialist în sănătate mintală.
  7. Oferim datele de contact ale serviciilor de sănătate mintală disponibile în comunitate. 

Rețeaua de Centre Comunitare de Sănătate Mintală a fost creată și dezvoltată în cadrul reformei serviciilor de sănătate mintală. Începând cu anul 2014, procesul de reformare este facilitat de proiectul moldo-elvețian MENSANA – „Suport pentru reforma serviciilor de sănătate mintală în Moldova”, conform necesităților stabilite de Ministerul Sănătății al Republicii Moldova.