Etichetele produselor joacă un rol esențial în protecția consumatorilor, oferind informații relevante care permit luarea unor decizii de cumpărare informate și responsabile. Fie că este vorba despre alimente sau produse nealimentare, eticheta ne ajută să înțelegem ce cumpărăm – de la compoziție și origine până la instrucțiuni de utilizare și termen de valabilitate. Pentru ca această informație să fie cu adevărat utilă, legislația prevede că mențiunile făcute pe etichetă trebuie să fie clare, lizibile şi inteligibile. Cerințele privind etichetarea produselor sunt reglementate printr-un set de acte normative, printre care: Legea nr. 105/2003 privind protecția consumatorilor, Legea nr. 279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare, Hotărârea Guvernului nr. 996/2003 despre aprobarea Normelor privind etichetarea produselor chimice de menaj, precum și unele acte sectoriale, cum ar fi Hotărârea Guvernului nr. 808/2015 pentru aprobarea Reglementării tehnice privind siguranţa jucăriilor, Hotărârea Guvernului nr. 11/2024 pentru aprobarea Reglementării tehnice privind denumirile fibrelor textile şi etichetarea corespunzătoare şi marcarea compoziţiei fibroase a produselor textile etc. Dat fiind acest cadru de reglementare complex, în această notă informativă vom încerca să explicăm ce reprezintă, cum trebuie să fie și ce informații trebuie să conțină eticheta unui produs pentru ca aceasta să asigure dreptul consumatorului la o informare completă și corectă.
Fără o etichetare adecvată, produsul nu poate fi admis în comerț
În practică, se constată că mulți producători și comercianț fie nu cunosc, fie nu aplică în mod corespunzător prevederile legale privind etichetarea, ceea ce afectează, în mod direct, drepturile consumatorilor. Aceștia sunt adesea privați de informații esențiale care le-ar permite să facă alegeri informate, în concordanță cu preferințele și posibilitățile lor financiare. În unele cazuri, consumatorii sunt induși în eroare, fie prin lipsa informațiilor privind eventuale riscuri, fie prin utilizarea unor reclame înșelătoare care maschează caracteristicile reale ale produselor.
De asemenea, nu sunt puține situațiile în care etichetele sunt redactate într-un mod greu de înțeles, iar producătorii, deși respectă formal cerințele legale prin includerea informațiilor obligatorii, manifestă o lipsă de interes față de claritatea și accesibilitatea acestora. Astfel, consumatorii se confruntă adesea cu dificultăți în interpretarea informațiilor prezentate, ceea ce le limitează capacitatea acestora de a lua decizii în cunoștință de cauză. Astfel, în cazul în care o etichetă nu întrunește condițiile legale, produsul trebuie retras din comerț.
Ce reprezintă eticheta unui produs?
Legea nr. 279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare definește eticheta ca fiind orice marcaj, marcă, semn, imagine sau altă descriere scrisă, imprimată, ștanțată, marcată, gravată ori tipărită pe ambalajul produsului sau atașată acestuia. În același timp, o serie de acte normative sectoriale oferă definiții specifice pentru etichetă, în funcție de domeniul reglementat, cum ar fi Legea nr. 119/2018 privind medicamentele de uz veterinar sau Legea nr. 67/2024 privind regimul explozivilor de uz civil.
Într-o înțelegere simplificată, eticheta este orice text, desen, marcaj sau simbol aplicat direct pe produs sau pe ambalajul acestuia, care oferă informații esențiale despre produs. Indiferent de forma sa, fie că este tipărită, lipită sau gravată, eticheta trebuie să fie clară, vizibilă, lizibilă și redactată în limba română.
Descarcă aici nota integrală, elaborată în cadrul Campaniei Naționale de Informare a Consumatorilor: „Drepturile consumatorilor sunt drepturile mele!”
Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene și al Fundației Soros Moldova. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Consolidarea cadrului de protecție a consumatorului în Republica Moldova”, implementat de către Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în calitate de lider de consorțiu, în parteneriat cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene, finanțat de către Uniunea Europeană și Fundația Soros Moldova.
