Municipiul Cahul ar putea deveni un pol de dezvoltare al energiei geotermale, potrivit unui nou studiu care sistematizează potențialul geotermal al Republicii Moldova și propune o strategie de implementare până în 2035. În documentul se menționează că utilizarea surselor geotermale ar putea reduce dependența energetică externă, combate schimbările climatice și stimula dezvoltarea economică durabilă.
Printre zonele vizate pentru proiecte pilot de încălzire geotermală în perioada 2027-2029 se numără și municipiul Cahul, unde sunt identificate sonde la adâncimi de 500-600 de metri. În același timp, sursele geotermale de adâncime pot fi utilizate pentru producerea de căldură pentru rețelele urbane și pentru aplicații industriale (procese care utilizează abur, aer cald sau apă caldă), aplicații agricole (încălzirea serelor, piscicultură, uscare), aplicații aqua-ludice (piscine, centre nautice, băi de aburi).
Energia geotermală de suprafață funcționează la temperaturi sub 30°C, la adâncimi de până la 400 m, în timp ce geotermia profundă utilizează pânze de apă subterane cu temperaturi de 30-200°C, la adâncimi de 500-3.000 m.
Începând cu 2030, este prevăzută extinderea sistemelor geotermale în municipii și zone rurale, cu dezvoltarea unor centrale geotermale moderne. Costurile pentru implementarea strategiei la nivel național sunt estimate la aproximativ 300 milioane de euro pe o perioadă de 12 ani.
Studiul, realizat cu sprijinul UNIDO și al Fondului Global de Mediu, poate fi consultat pe site-ul Ministerului Energiei.
