Astăzi, în satul Roșu, raionul Cahul, are loc un eveniment special dedicat memoriei Elenei Alistar, singura femeie care a făcut parte din Sfatul Țării, organul legislativ care a votat Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918. Cu această ocazie, este inaugurat un bust al său, ca semn de recunoaștere a contribuției sale istorice.
În perioada 1812 – 1917, Basarabia a fost un teritoriu marcat de o puternică mișcare de eliberare națională, în care femeile au jucat un rol important. Sub jugul colonial al Rusiei țariste, femeile basarabene au format o forță socială unită, militantă pentru drepturi și identitate națională. În ciuda regimului opresiv, anumite legi, precum cele ale lui Armenopol și Donici, le-au permis să participe la adunări politice și să organizeze asociații culturale. După revoluția din februarie 1917, femeile au obținut drepturi egale cu bărbații și au sprijinit activ Unirea Basarabiei cu România, la 27 martie 1918.
Printre figurile proeminente ale mișcării naționale feminine s-a numărat Elena Alistar, alături de alte activiste precum Elena Djionat, Olga Țurcanu și Nadejda Tudor. Aceste femei s-au implicat activ în Blocul Moldovenesc, Comitetul central al ostașilor moldoveni și în alte organizații naționale care militau pentru drepturile românilor basarabeni.
Elena Alistar s-a născut în 1873 în comuna Vaisal, județul Ismail, Basarabia, fiind fiica preotului Vasile Balan, un mare patriot român și activist basarabean dedicat apărării intereselor românilor din regiune. Astăzi, satul natal al Elenei Alistar se numește Vasulievca și se află în raionul Bolgrad, Ucraina.
După ce a absolvit școala primară din comuna Vaisal, Elena a continuat studiile la Școala Eparhială de Fete din Chișinău, pe care a finalizat-o în 1890. A început să lucreze ca învățătoare în mai multe sate din sudul și centrul Basarabiei: în Văleni (județul Cahul) între 1890-1891, Roșu (județul Cahul) între 1891-1893, Zârnești (județul Cahul) între 1893-1897 și Rezeni (județul Chișinău) între 1904-1916. A fost căsătorită cu preotul Vasile Alistar. În perioada în care regimul țarist ocupa Basarabia și interzicea școlile românești, Elena Alistar a organizat cursuri de limbă română pentru adulți, pentru a menține viu spiritul românesc în rândul basarabenilor.
În 1910, cu sprijinul lui Constantin Stere, Elena Alistar s-a înscris la Facultatea de Medicină a Universității din Iași, beneficiind de o bursă de 800 de lei oferită de Vasile Stroiescu. Din 1912, a activat în cadrul Ligii Culturale Române din Iași, iar cu ajutorul acesteia a început să se implice activ în educația tinerelor talente din Basarabia, pe care le-a adus la școlile gimnaziale din Iași.
Elena Alistar s-a distins ca un pedagog de excepție și un excelent organizator al sistemului de învățământ. Avea un dar aparte de a comunica cu elevii și de a înțelege nevoile lor. Din concepțiile sale pedagogice reiese că învățătura era cheia unității românilor basarabeni și a luptei împotriva regimului țarist. Ea considera că educația era un mijloc de formare a culturii, erudiției și înțelepciunii. De asemenea, a fost implicată activ în lupta pentru promovarea educației în Basarabia, demascând în articolele sale publicate în „Cuvânt Moldovenesc” în 1912 politica colonială a Rusiei țariste. În aceste articole, Elena Alistar a subliniat faptul că regimul țarist a dus la analfabetismul a peste 90% din populația basarabeană.
Rolul Elenei Alistar în educație și politică
Elena Alistar a fost una dintre cele mai marcante personalități ale mișcării naționale din Basarabia. În mai 1917, a participat la primul Congres al învățătorilor din Basarabia, unde s-au luat decizii esențiale pentru românizarea școlilor și mobilizarea forțelor intelectuale. Educarea patriotică a tinerelor generații a fost un obiectiv principal pentru Alistar, care a considerat că prin școală se poate păstra identitatea națională și se poate lupta împotriva rusificării forțate.
În aceeași perioadă, a fost aleasă președinta Ligii Femeilor Moldovene din Basarabia, o organizație care promova cultura și identitatea națională. Alături de alte militante, precum Elena Zaharova-Djionat și Nadejda Tudor, a sprijinit inițiativele de emancipare a femeilor și a contribuit la consolidarea mișcării naționale.
Contribuția femeilor basarabene la Unirea din 1918
Activitatea Elenei Alistar nu s-a limitat doar la educație și activism cultural, ci a inclus și implicarea directă în procesul politic. În calitate de singura femeie membră a Sfatului Țării, a votat pentru Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, marcând un moment istoric de referință.
Pe lângă Alistar, multe alte femei au contribuit la dezvoltarea învățământului și culturii basarabene. Contesa Roxanda Edling a construit școala din Manzâri, Tighina, iar Ana Kuzminski a ridicat două școli și un spital la Brăteni. Liga Femeilor Basarabene, condusă de Alistar, a desfășurat o amplă activitate culturală și socială, sprijinind inițiativele educaționale și promovarea valorilor naționale.
Mai mulți savanți din Republica Moldova, printre care academicianii Anatol Ciobanu și Nicolae Dabija, profesorii universitari Virgil Mîndîcanu, Anatol Petrenco, Vlad Pîslaru, Rodica Solovei, Silvia Strătilă, Ioana Axentii, Vladimir Guțu, Ion Certan, Ludmila Chiciuc, Victor Axentii, Nadejda Pruteanu, Gheorghe Cernea, Ion Bontaș, Vlad Cărăuș, Raisa Balan, Ion Anton și alții, au subliniat faptul că Elena Alistar a fost și rămâne o figură marcantă în istoria științelor pedagogice, fiind cunoscută ca „învățătoarea învățătorilor”. Aceasta a fost o personalitate politică deosebită și un luptător constant pentru cauza românismului în Basarabia. Contribuțiile sale pedagogice continuă să influențeze formarea competențelor didactice și astăzi.
Specialiștii de la Biblioteca Științifică Centrală a Academiei de Științe din Republica Moldova, Raisa Vasilache și Silvia Colesnic, au propus ca lucrările și articolele Elenei Alistar să fie cercetate și publicate într-un volum distinct, care ar fi de mare folos pentru pedagogii din Basarabia. Scrierile și realizările Elenei Alistar sunt caracterizate prin cinste și sinceritate, iar ea a rămas mereu un intelectual cu erudiție excepțională, dedicat școlii și culturii naționale românești, fără a recurge vreodată la falsuri.
Înființarea Despărțământului ASTRA „Elena Alistar” în raionul Cantemir, Republica Moldova, este un gest de respect și recunoaștere a acestei mari personalități, pedagog de vocație, politician, medic și etnograf al culturii românești. La 31 august 2014, cu ocazia „Zilei Limbii Române”, a fost creat Despărțământul ASTRA „Elena Alistar” cu aprobarea Președintelui Dumitru Acu și în prezența vicepreședintei Areta Moșu, având ca oaspeți de onoare reprezentanți din Galați, Iași și România, alături de astriști de la Universitatea „B. P. Hasdeu” din Cahul.
