În cadrul evenimentului RAM Impact, desfășurat în sudul țării, creatorii de conținut și formatorii de opinie au discutat despre rolul și influența platformei TikTok în modul în care publicul, în special tinerii, se informează. Discuțiile au atins subiecte precum diferența dintre divertisment și informare, fenomenul „cancel culture” și pericolele dezinformării.
Vicu consideră că succesul TikTok-ului este strâns legat de ușurința cu care poate fi folosit:
„Eu cred că în momentul de față, dacă să ne orientăm pe zona noastră, TikTok-ul este cea mai populară platformă și care a crescut cel mai rapid dintr-un simplu motiv… asta are legătură, eu voi merge pe tema mea, cu crearea smartphone-urilor. Din momentul în care instalezi TikTok, indiferent de vârsta pe care o ai, vei putea utiliza aplicația, pentru că ea implică un singur gest pe care toți îl știu, acesta este ‘Swipe-ul’. Până acum toate platformele cereau înregistrare, dacă erai pe Facebook sau Odnoclasniki, era un algoritm complex.”
Pentru Beatrice, platforma oferă un mod mult mai accesibil și atractiv de a consuma informația:
„Eu vă spun sincer, eu nu prea citesc. Dacă ar fi să aleg în timpul zilei să iau telefonul să mă uit pe TikTok să scrolez o oră, sau să citesc o oră, alegerea cred că este evidentă. N-am să citesc o carte o oră, pentru că informația, din punctul meu de vedere, se primește și se consumă mult mai ușor. Nu știu dacă se dă sau se creează mai greu, dar cred că pentru toată lumea este mult mai comod și mult mai interesant să vadă TikTok-uri cu anumită informație decât să citească articole lungi sau cărți.”
Divertisment sau informare?
Întrebați unde se trasează granița dintre simpla creare de conținut și influențare, amândoi au fost de acord că diferența aproape a dispărut.
Beatrice:
„Eu cred că absolut orice conținut este informare și influențare. Nu contează dacă are 1000 de vizualizări, căci toți aceștia au fost oarecum informați și influențați, strict părerea mea.”
Vicu:
„Eu cred că pe această platformă, granița aceasta s-a șters complet. Fie că vorbim de o pagină creată acum o săptămână, fie vorbim de o simplă persoană sau de un brand, deja asta cumva totuși se contopește.”
„Cancel culture” – realitate sau mit?
Discuția a ajuns și la fenomenul „cancel culture”.
Beatrice a venit cu o opinie directă și controversată:
„Mi se pare că în ultima vreme, contextul moralist a devenit un trend. Tot felul de oameni își expun părerea public, și uneori o fac doar pentru vizualizări, doar pentru acceptare, validare pe online. Nu cred că există cancel culture, îmi pare rău. Cred că doar există un fel de rușinare publică… Am renunțat la un limbaj agresiv pe internet, pentru că mi se pare că omul dacă vrea să învețe ceva e bine să-i expui părerea într-un mod empatic. În ce s-a transformat conceptul acesta moralist? Mi se pare că deja este un concurs, în care eu nu vreau să particip.”
Vicu a adăugat:
„Eu cred că noi, în Republica Moldova, cancel culture nu avem. În România cred că există, dar cumva nu a adus neapărat la un heit, dar măcar la o schimbare de atitudine cel puțin.”
TikTok și dezinformarea
Ambii formatori au recunoscut că pe TikTok există mult conținut menit să distragă atenția de la subiecte importante și chiar să răspândească informații false.
Soluția propusă: să creezi conținut valoros, care conține informații verificate, și să eviți reproducerea mesajelor false.
Vicu a explicat mecanismul prin care utilizatorii pot fi prinși în bule informaționale:
„Momentul în care vezi un video, două, mai ai un fel de imunitate și dai skip. Dar după asta algoritmul îți împinge încă cinci azi, zece mâine, după aia conturile asociate ca stil de conținut… îți creezi un fel de bulă imaginară unde doar ceea ce vezi tu e adevărat, deoarece nu spune asta doar o persoană, ci 13 diferite.”
Pentru a urmări toată discuția, accesează video.
