Violența psihologică este una dintre cele mai periculoase și mai greu de recunoscut forme de abuz. Nu lasă vânătăi vizibile, dar produce răni profunde, care pot marca o persoană pentru tot restul vieții. Controlul, manipularea, amenințările și izolarea sunt doar câteva dintre manifestările unei relații toxice, care, de multe ori, sunt confundate cu „grija” sau „iubirea”.
În acest context, Victoria Lungu, directoare AO Ophelia și președinta Consiliului de Administrare al Coaliției Naționale „Viața fără Violență”, explică ce este violența psihologică, de ce este atât de periculoasă și cum poate fi recunoscută din primele etape ale unei relații.
Victoria:
„Violența psihologică este cea mai gravă formă de violență după părerea mea, pentru că violența psihologică aduce victima în relația abuzivă și o menține ani la rând chiar și toată viața și are efecte negative asupra sănătății psihologice femeii pe o perioadă lungă de timp. Cum a fost și cazul Crinei Vieru, unde victima s-a sinucis, și ulterior s-a sinucis și copilul, martor a violenței domestice, acolo a fost mai mult violență psihologică. Acest caz noi îl folosim în practică ca exemplu, ca să demonstrăm cât de dăunătoare sunt consecințele violenței psihologice. Ea este neglijată, este greu de demonstrat, și de aceea femeii îi este mai greu să se apere,”
-Cât de răspândită este violența psihologică?
Victoria:
„Conform statisticilor actuale, 73% din femei au fost cel puțin odată în viață supuse unei forme de violență din partea partenerului intim de viață. Rata de adresare după ajutor a crescut cu 30 la sută în anul curent, pentru că s-a îmbunătățit cadrul legal. Totodată din cererile depuse de către fete și femeie, din 4 cereri doar 1 ajunge să fie deschis dosar contravențional și penal.”
-Unul dintre cele mai dureroase idei, este că „femeile rămân în relații abuzive pentru că le place”
Victoria:
„La fel este un mit care mă doare, pentru că femeile rămân în relațiile toxice, nu pentru că le place, dar pentru că sunt dependente de agresori. Ele sunt dependente emoțional, sunt procese psihologice foarte complexe, ele sunt dependente financiar, ele sunt manipulate, că „O să-ți iau copiii” „Nu o să ai unde să te duci” „Am să spun tuturor că tu ai probleme de sănătate mintală și nu o să te descurci” „O să fac tot posibilul ca să nu poți să ai un job”, deci femeile niciodată nu rămân pentru că le place, femeile rămân pentru că sunt dependente de bărbat. ”
-Un alt stereotip des întâlnit este acela că femeile ar inventa sau exagera abuzul.
Victoria:
„Asta este iarăși un mit și o manipulare de-a agresorilor, atunci când ei se apără în instanță sau în fața polițistului, ei asta și spun că „ea exagerează” „de fapt nu i-am făcut nimic” „ea este foarte emotivă” „ea are probleme ” „este în depresie” „ea are probleme mintale”. Avem cazuri în care femeile au probleme de sănătate, de exemplu scleroză multiplă, care este o maladie a oaselor, dar agresorul insistă în instanță că asta este o problemă mintală, și vrea să stabilească copiii cu el. Este un mit răspândit iarăși de ei, este o gândire toxică, pe care ei o folosesc pentru a manipula reprezentanții organelor de drept în favoarea lor.”
-De unde apare toxicitatea în relații?
Victoria:
„Din felul cum suntem noi educați. Este o chestiune de mentalitate și de gândire, care a fost transmisă din generație în generație, și eu consider că iată acum la etapa actuală noi suntem în generațiile pe care am început mai mult să vorbim despre asta, mai mult să acordăm atenție acestui subiect și de aceea noi ca asociație am preferat să lucram cu aceste adolescente, pe partea de prevenire. Noi le învățăm să recunoască formele de violență psihologică și le învățăm cum să recunoască flagurile roșii și verzi într-o relație, astfel încât să scădem numărul de relații deja formate, familii în care este violență domestică.”
-Care sunt flagurile roșii și verzi dintr-o relație?
Victoria:
„Cele mai importante și care sunt răspândite este controlul. Partenerul din primele etape ale relației începe a controla victima, izolarea prin diferite metode și discuții izolează victima de cercul ei de prietene și chiar și de familie uneori, și la fel este foarte răspândită amenințarea, mai ales atunci când fetele se confruntă cu violența digitală, când sunt făcute careva poze, înregistrări în ipostaze intime, atunci când relația funcționează și totul este bine, iar apoi când fata vrea să iasă din relație, ea este amenințată, și manipulată, că „dacă încetezi relația cu mine, eu voi distribui poze părinților tăi, prietenilor tăi, colegilor de clasă și așa mai departe”.
-Ce trebuie să facă persoana în cazul dat?
Victoria:
„Trebuie să se adreseze după ajutor. În cazurile acestea se adresează după servicii juridice și se inițiază un dosar penal, de la agresor se ridică telefonul și toate dispozitivele pe care sunt păstrate aceste materiale, ele se îndepărtează și noi prevenim riscul ca ele să fie repartizate în mediul online. Noi am avut astfel de cazuri, și este foarte greu să lucrezi pe astfel de cazuri, pentru că fetele vor să păstreze în secret chiar și de părinți situația în care se află, și atunci noi trebuie să le pregătim ca ele să vorbească cu părinții despre aceasta, dacă sunt minore, părinții vor fi implicați în proces, vor fi invitați la poliție la audieri, ulterior la procuratură. Aceste cazuri sunt dosare penale, și odată ce fata se hotărăște să depună o plângere, plângerea nu mai poate fi retrasă, de aceea acest subiect trebuie discutat foarte minuțios, și fata trebuie pregătită pentru ce urmează în cazul în care ea se adresează după ajutor.”
Violența psihologică nu este mai puțin gravă decât violența fizică. Controlul, manipularea și amenințările distrug identitatea și încrederea victimelor, menținându-le captive în relații toxice. Specialiștii pun accent enorm pe importanța recunoașterii timpurii a semnelor, a informării și a adresării după ajutor, pentru a preveni consecințele ireversibile.
