Manipularea informațională devine tot mai prezentă în Republica Moldova, iar rețelele sociale sunt terenul principal unde narațiunile false prind viață și se amplifică. Monumente istorice, proiecte publice sau teme sensibile precum suveranitatea, credința și pacea sunt folosite pentru a crea frică și neîncredere în societate. Despre aceste fenomene vorbește Pavel Horea, expert în comunicare și analiză media.
Domnule Horea, în spațiul public au apărut mai multe discuții despre „tancul din Cahul” sau despre construcția Spitalului Regional. Cum sunt folosite aceste subiecte în narațiunile manipulative?
Dacă urmărim atent reportajele și felul în care au fost preluate, vedem același mecanism: un eveniment pozitiv este denaturat. În cazul spitalului regional, de exemplu, istoria construcției lui, în fața unui monument, a fost transformată într-o narațiune negativă. Se ajunge la ideea de demolare a monumentului, la rescrierea sau chiar ștergerea istoriei. Totul are scopul de a stârni emoții puternice – furie, ură, frică – mai ales pe rețele ca TikTok, unde publicul este mai tânăr și unde aceste mesaje prind foarte repede.''
Cum se conectează aceste practici cu campaniile electorale și referendumurile recente?
În preajma alegerilor, asistăm la campanii ample de dezinformare. În cazul referendumului, de pildă, au circulat narative false potrivit cărora Moldova ar fi obligată să accepte promovarea comunității LGBT sau că ar urma să fie staționate trupe NATO. Scopul este clar: inducerea fricii și influențarea votului. Împreună cu alți colegi am analizat sute de conturi care distribuiau în același timp aceleași mesaje. Fenomenul se repetă și în alte țări. În România, la un scrutin prezidențial recent, un candidat necunoscut a ajuns de la 1% la 20% în doar câteva săptămâni. Totul datorită unei campanii masive pe TikTok, cu influenceri locali, zeci de conturi coordonate și investiții financiare uriașe.''
Ce instrumente sunt folosite pentru a amplifica aceste narațiuni?
Metodele sunt diverse. Se creează pagini aparent „neutre”, care promovează valori ca familia, credința, patriotismul. Publică imagini emoționale – adesea generate cu inteligență artificială – cu copii sau bătrâni care, în realitate, nu există. Oamenii dau like, distribuie, comunitatea crește rapid. Apoi, brusc, paginile se transformă și încep să transmită conținut politic sau propagandistic. Mai mult, sunt folosite rețele de conturi false care creează impresia că un mesaj este împărtășit de mii de oameni. Asta determină persoanele indecise să creadă că e „opinia majorității”, deși, în realitate, este o manipulare atent orchestrată.''
Care sunt temele sensibile pe care aceste campanii le exploatează cel mai des?
Se mizează pe subiecte care ating coarda sensibilă a societății: suveranitatea, credința, pacea, tema războiului. Sunt aspecte fundamentale pentru oameni, iar propaganda știe foarte bine să le exploateze pentru a crea frică și neîncredere.
