Abrevierea „etc.” provine din limba latină, de la expresia et cetera, care se traduce prin „și celelalte” sau „și așa mai departe”. Este utilizată atunci când se dorește evitarea enumerării complete a unor elemente care sunt ușor de dedus din context.
De exemplu, în expresia „mere, pere, prune etc.”, „etc.” sugerează existența și a altor fructe din aceeași categorie, fără a le menționa explicit.
Forma corectă de scriere este cu punct la final: etc.
Nu este recomandată repetarea cuvântului „și” înainte de „etc.”, deoarece ar fi un pleonasm („și etc.” este incorect).
Alte abrevieri frecvente în limba română și semnificația lor
Pe lângă „etc.”, în limba română sunt utilizate numeroase abrevieri, în special în texte administrative, jurnalistice și academice.
- „ș.a.” – înseamnă și altele
Se folosește cu sens similar cu „etc.”, dar este varianta românizată. - „ș.a.m.d.” – înseamnă și așa mai departe
Este utilizată în contexte mai puțin formale. - „ș.a.m.a.” – înseamnă și așa mai departe, altele (folosit mai rar)
- „dvs.” sau „Dvs.” – dumneavoastră
Forma cu majusculă este considerată mai respectuoasă. - „dl.” / „dna.” – domnul / doamna
Folosite înaintea numelui unei persoane. - „nr.” – număr
Utilizat în documente oficiale și în adresări administrative. - „art.” – articol
Frecvent în texte juridice. - „alin.” – alineat
Folosite în acte normative. - „lit.” – literă
Indică subpuncte din articolele de lege. - „aprox.” – aproximativ
Folosit în texte informative. - „cf.” – din latină confer („compară”)
Folosit în lucrări academice pentru a indica o trimitere. - „ex.” – exemplu
Prescurtare a cuvântului „exemplu”.
Când NU se folosesc abrevierile
În textele oficiale, contracte, legi sau documente juridice importante, abrevierile sunt folosite limitat pentru a evita ambiguitățile. În limbajul jurnalistic, ele sunt permise atunci când nu afectează claritatea informației.
