O fostă șefă a unui oficiu poștal din raionul Cantemir a fost condamnată la plata unei amenzi penale de 40.000 de lei și i s-a interzis să ocupe o funcție similară timp de doi ani, după ce a fost găsită vinovată de delapidarea a peste 117.000 de lei. Banii erau destinați plății pensiilor, indemnizațiilor pentru copii, compensațiilor pentru energie și altor ajutoare sociale, inclusiv fonduri de la programe internaționale.
Faptele s-au petrecut în perioada septembrie 2023 – mai 2024, timp în care inculpata, folosindu-se de funcția sa, a sustras sistematic bani din bugetul Î.S. „Poșta Moldovei”.
Ancheta de serviciu, urmată de urmărirea penală, a documentat un mecanism complex și premeditat de sustragere a banilor publici, care a vizat mai multe programe sociale:
- BEM Indexare — indexarea depunerilor bănești ale cetățenilor în cadrul lichidării Băncii de Economii;
- WorldFoodProgramme — programul de sprijin alimentar al Organizației Națiunilor Unite;
- Parteneriatul Aachen-Moldova — program internațional de suport social;
- Fondul prestațiilor sociale — pensii, indemnizații pentru copii, ajutor social, compensații pentru energie.
Metodele utilizate de inculpată au fost multiple și rafinate:
1. Plăți efectuate fără semnătura beneficiarului. Inculpata genera bonuri de plată în sistemul informațional „Factura Client" și le trecea la cheltuieli, fără ca beneficiarii să fie prezenți sau să semneze. Ulterior, când beneficiarii se interesau dacă au bani de ridicat, le răspundea că nu sunt fonduri transferate — deși, în realitate, sumele fuseseră deja „consumate" din sistem.
2. Falsificarea semnăturilor. Pe numeroase bonuri de plată au fost depistate semnături contrafăcute, care nu aparțineau beneficiarilor. Aceștia, interogați ulterior, au confirmat că nu au primit banii și nu recunosc semnăturile.
3. Utilizarea duplicatelor de bonuri în mod fraudulos. Procedura legală permite tipărirea unui bon duplicat doar în caz de pierdere sau deteriorare a documentului original, cu condiția semnării repetate de către beneficiar. Inculpata a deturnat această procedură: tipărea un bon duplicat cu o sumă mai mică decât cea reală, achita beneficiarului suma redusă, iar diferența o reținea.
4. Accesarea neautorizată a datelor personale ale beneficiarilor. Inculpata utiliza datele personale ale beneficiarilor — pe care le cunoștea din plățile lunare sau pe care le obținea prin telefon, atunci când aceștia sunau să se intereseze de transferuri — pentru a genera bonuri false, pe care le semna ea însăși.
5. Operarea în afara programului de lucru. Secvențele video din cadrul oficiului poștal au surprins inculpata imprimând bonuri după terminarea programului de lucru, selectând datele personale ale beneficiarilor de pe documentele anterioare și procesând plăți fictive.
6. Achitarea în parola altor angajați. Inculpata a operat în sistemul informatic folosind parolele de acces ale poștarilor subordonați, contrasemnând totodată ordinele de plată în locul acestora — practică interzisă de normele interne ale instituției.
Ancheta internă a Î.S. „Poșta Moldovei” a fost demarată în iunie 2024, după ce o beneficiară a depus o plângere în care reclama că a primit doar jumătate din suma indemnizației lunare pentru îngrijirea copilului. Verificările au scos la iveală o fraudă de amploare, prejudiciul total fiind stabilit la 117.269,54 lei, afectând 28 de persoane.
În fața instanței, inculpata și-a recunoscut integral vinovăția. Aceasta a declarat că a recurs la acest gest din disperare, pe fondul unor probleme financiare personale, a unui conflict cu soțul și a presiunilor din partea băncilor pentru achitarea unor credite. Ea a exprimat regrete sincere pentru faptele comise.
Un element cheie în proces a fost faptul că, înainte de pronunțarea sentinței, inculpata a restituit integral prejudiciul cauzat Î.S. „Poșta Moldovei”. La rândul său, întreprinderea de stat și-a asumat responsabilitatea și a achitat toate sumele restante către cei 28 de beneficiari păgubiți.
Deoarece inculpata a recunoscut faptele și a solicitat o procedură simplificată de judecată, instanța i-a aplicat o pedeapsă redusă, conform legii. Astfel, a fost condamnată la o amendă penală de 800 de unități convenționale (echivalentul a 40.000 de lei) și i s-a aplicat pedeapsa complementară de a nu ocupa funcția de șef al unui oficiu poștal sau o activitate similară pe un termen de 2 ani.
Instanța a reținut că, deși fapta este gravă, recunoașterea vinovăției, căința, repararea integrală a prejudiciului și faptul că inculpata are un copil minor la întreținere constituie circumstanțe atenuante.
