Lacul Taraclia, al patrulea ca mărime din Republica Moldova, se confruntă cu o situație critică. Seceta prelungită a dus la scăderea nivelului apei cu aproximativ 30%, iar adâncimea medie a rezervorului a ajuns la doar jumătate de metru. În aceste condiții, pescuitul comercial a devenit imposibil, iar mineralizarea apei a crescut semnificativ, transmite moldova1.md
Construit în anii ’80, lacul de acumulare are o lungime de aproximativ 5,2 kilometri și o lățime de circa un kilometru. Localnicii spun că, în trecut, rezervorul avea un volum mult mai mare de apă și era bogat în pește.
„Starea s-a înrăutățit foarte mult. A fost un lac enorm; mergeam la pescuit și era mult pește acolo. Mai circula și o barcă din care se hrănea peștele, dar acum a secat considerabil – din câte am văzut, cu aproape 30%”, a declarat un localnic.
Pescuitul comercial, oprit
Arendașul lacului afirmă că pescuitul comercial nu mai poate fi practicat de mai mulți ani din cauza nivelului scăzut al apei și a calității acesteia.
„Astăzi nu mai activăm, deoarece nu avem adâncime și, oricât am încercat să muncim, nu am avut nicio captură. Nu avem nevoie doar de vreme bună și de ploi suficiente. Avem o mineralizare foarte puternică a apei. La capitolul salinitate, avem deja apă de mare: depășește 12 grame pe litru. Dacă în Marea Neagră mineralizarea apei este de 17 promile, la noi este de 14”, a declarat Mihail Dzeașov, arendașul Lacului Taraclia.
Potrivit acestuia, calitatea apei este influențată și de substanțele provenite de pe terenurile agricole din apropiere, care ajung în lac odată cu apele pluviale.
Autoritățile caută soluții pentru alimentarea lacului
Administrația raionului Taraclia susține că problema a fost semnalată în repetate rânduri, însă soluționarea acesteia necesită resurse care depășesc posibilitățile autorităților locale.
Una dintre propunerile discutate este prelungirea conductei care aduce apă pentru irigații din direcția Cahul, astfel încât aceasta să ajungă până la lacul Taraclia.
„Trebuie să curățăm lacul și să ridicăm nivelul apei. De la Cahul, din Prut, există o conductă prin care se furnizează apă pentru irigații, dar ea ajunge doar până la granița raionului Cahul. Am cerut ca această conductă să fie prelungită până la acest rezervor. Agricultorii noștri sunt gata să instaleze stații de pompare pe cheltuială proprie, numai să poată lua apă pentru irigarea terenurilor”, a declarat Lazar Dermenji, președintele raionului Taraclia.
Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a menționat că lacul a fost conceput inițial ca parte a unui sistem hidrotehnic care urma să fie alimentat din Dunăre, prin lacul Cahul și râul Ialpug.
„Acel lac a fost conceput ca un nod hidrotehnic care urma să se alimenteze din Dunăre, prin intermediul lacului Cahul și al râului Ialpug. În condițiile actuale, acest lucru este mai puțin realizabil, dar trebuie să gândim un mecanism prin care să evaluăm fezabilitatea umplerii rezervorului din Dunăre”, a spus ministrul.
Barajul, consolidat pentru a proteja infrastructura
Pe lângă problemele legate de nivelul și calitatea apei, barajul lacului a ajuns într-o stare avansată de degradare. Eroziunea solului și deteriorarea plăcilor de beton au afectat mai multe porțiuni ale construcției, existând riscuri pentru infrastructura rutieră din apropiere.
În această vară au început lucrările de consolidare a barajului pe o lungime de doi kilometri. Proiectul include igienizarea zonei, înlăturarea vegetației lemnoase, demontarea dalelor deteriorate, consolidarea sectoarelor erodate și aplicarea unui nou strat protector din beton armat.
„Efectuăm lucrări de demolare și scoatem betonul degradat, pentru că, din cauza ploilor, pământul de dedesubt s-a spălat. Am scos betonul, am refăcut stratul de pământ, iar acum turnăm betonul nou. Am realizat deja aproape 30 la sută din lucrări”, a explicat maistrul Veaceslav Davidoglo.
Primara orașului Taraclia, Ecaterina Iacobceac, a subliniat importanța intervenției asupra unei dintre secțiunile barajului.
„A fost extrem de important să se consolideze secțiunea nr. 6, deoarece este susceptibilă la infiltrații de apă care trec pe sub drum și care ar putea provoca ulterior tasări ale carosabilului”, a afirmat aceasta.
Lucrările de consolidare urmează să fie realizate pe parcursul a doi ani, iar valoarea proiectului este estimată la aproximativ 20 de milioane de lei.
Criza lacului Taraclia afectează astfel atât ecosistemul și activitatea piscicolă, cât și infrastructura din zonă, în condițiile în care autoritățile trebuie să găsească soluții pentru menținerea nivelului apei și prevenirea degradării în continuare a barajului.
