Creștinii ortodocși au intrat în Săptămâna Mare, cunoscută și sub denumirea de Săptămâna Patimilor, perioada cea mai solemnă a Postului Paștelui. Este ultima săptămână înainte de Învierea Domnului și marchează, prin fiecare zi, ultimele momente din viața pământească a lui Iisus Hristos, culminând cu sacrificiul și Învierea Sa.
Pe lângă importanța spirituală, Săptămâna Mare este încărcată de tradiții populare, obiceiuri și superstiții care diferă ușor în funcție de regiune, dar care păstrează același mesaj de curățire sufletească și trupească.
Lunea Mare
Este ziua în care începe curățenia generală în gospodării. Se spune că așa cum este casa în ziua de Paște, așa va fi tot anul. În plan religios, este pomenită povestea lui Iosif, fiul patriarhului Iacov, și smochinul neroditor blestemat de Hristos — simboluri ale credinței și ale osândei păcatului.
Superstiție: Nu este bine să lenevești în această zi, altfel norocul te va ocoli tot anul.
Marțea Mare
Se continuă curățenia, iar femeile pregătesc hainele de sărbătoare. În biserici se citește despre cele zece fecioare — parabola care îndeamnă la veghe și pregătire sufletească pentru întâlnirea cu Dumnezeu.
Superstiție: Nu se coase, nu se tricotează și nu se lucrează cu acul, ca să nu ți se încurce viața sau norocul.
Miercurea Mare
Este ziua în care se amintește trădarea lui Iuda. Conform tradiției, este ultima zi în care mai este permisă munca fizică în gospodărie, iar de joi încolo se intră într-o atmosferă de reculegere profundă.
Obicei: Se spală geamurile și se încheie curățenia generală.
Superstiție: Nu e bine să te cerți sau să porți ură, pentru că trădarea lui Iuda a pornit din răutate și lăcomie.
Joia Mare
Ziua Cinei celei de Taină, când Hristos le spală picioarele ucenicilor, instaurând astfel Taina Împărtășaniei. Tot în Joia Mare, în biserici are loc slujba celor 12 Evanghelii, iar credincioșii obișnuiesc să stea în genunchi și să aprindă 12 lumânări.
Tradiții:
-
Se vopsesc ouăle roșii.
-
Se coc pasca și cozonacii.
-
Se aprind focuri în curți sau cimitire pentru sufletele celor adormiți.
Superstiție: Dacă adormi în Joia Mare, se zice că tot anul vei fi leneș.
Vinerea Mare (Vinerea Patimilor)
Zi de post negru pentru cei care pot ține — nu se mănâncă și nu se bea nimic până la apusul soarelui. Este ziua Răstignirii lui Hristos. În biserici, se scoate Sfântul Epitaf și are loc tradiționala trecere pe sub masă, simbol al smereniei și al trecerii prin moarte spre Înviere.
Superstiție: Nu se spală, nu se coase și nu se face nicio muncă. Se spune că cine muncește în Vinerea Mare va fi pedepsit de divinitate cu ghinion sau boli.
Sâmbăta Mare
Este ultima zi de pregătire pentru Paște. Se finalizează toate pregătirile: curățenia, mâncărurile, hainele pentru Înviere. În noaptea de sâmbătă spre duminică, creștinii merg la slujba de Înviere, de unde iau lumină și vestea biruinței asupra morții.
Tradiție: Se duce coșul cu ouă roșii, pască și cozonac la sfințit.
Vezi și : Ce trebuie să conțină coșul pentru sfințire în noaptea de Paște? Tradiții și semnificații
Săptămâna Mare nu este doar o perioadă de pregătiri exterioare, ci mai ales una de curățire interioară, de reflecție, rugăciune și apropiere de Dumnezeu.
