Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) precizează, în contextul cazului de pestă (ciumă) înregistrat în Federația Rusă, că riscul de apariție a cazurilor de pestă pe teritoriul Republicii Moldova este foarte scăzut, iar supravegherea epidemiologică este asigurată în permanență. Ultimele focare naturale de pestă au fost înregistrate în Republica Moldova în jurul anilor 1950, iar în perioada contemporană nu au fost înregistrate cazuri de pestă umană.
Potrivit autorităților din Federația Rusă, în legătură cu această situație, au fost instituite măsuri de restricție și carantina în zonele afectate. Aproximativ 200 de persoane care au intrat în contact cu femeia au fost, de asemenea, plasate în carantină.
Potrivit OMS, ciuma modernă, în ciuda severității sale ridicate, nu reprezintă aceeași amenințare globală ca în timpul pandemiilor istorice, deoarece poate fi tratată eficient cu antibiotice.
În anul 2025, la nivel mondial au fost înregistrate 67 de cazuri de ciumă la oameni: 59 de cazuri pe continentul African, 5 cazuri în Statele Unite ale Americii și 3 în Mongolia. Dintre aceste 67 de cazuri, 11 s-au soldat cu deces. În prima jumătate a anului 2026, au fost înregistrate cel puțin 15 cazuri la nivel mondial, unul din ele în Mongolia.
Pesta este o infecție din categoria bolilor extrem de contagioase cauzată de o bacterie numită Yersinia pestis. Este o boală cu focalitate naturală, rezervorul fiind prezentat de diferite specii de rozătoare sălbatice. La contactul cu rozătoarele sinantrope (care locuiesc în preajma locuințelor) le pot infecta, favorizând apariția focarelor/epizootiilor în orașe, mai cu seamă în zona porturilor marine și sate. Perioada de incubare durează de la câteva ore până la 1 – 2 zile, maximal 3 – 6 zile. Boala are o evoluție gravă, cu febră înaltă și semne de intoxicație severă și poate evalua în 3 forme clinice: ciuma bubonică, ciuma pulmonară, ciuma septicemică.
În Republica Moldova, gestionarea unui caz suspect de ciumă se realizează în cadrul unui sistem coordonat de supraveghere și răspuns, bazat pe proceduri standardizate de biosiguranță și biosecuritate. Un posibil caz suspect este stabilit pe baza criteriilor clinice și epidemiologice și determină inițierea imediată a măsurilor de investigare. În acest context, Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) gestionează procesul de prelevare a probelor biologice, ambalarea și transportul acestora în condiții corespunzătoare de biosiguranță și biosecuritate, către laboratoare de referință internaționale, inclusiv centre colaboratoare ale Organizației Mondiale a Sănătății.
Rezultatele investigațiilor sunt comunicate autorităților competente pentru fundamentarea deciziilor și implementarea promptă a măsurilor de sănătate publică. Prin urmare, mecanismul asigură un traseu controlat al probelor, de la identificarea cazului suspect și prelevarea probei până la confirmarea diagnosticului și aplicarea măsurilor necesare de sănătate publică.
Măsurile de protecție împotriva infectării cu ciumă în zonele cu focare naturale:
- evitați contactul cu animalele sălbatice bolnave sau moarte, în special cu rozătoarele (marmote, popândăi);
- utilizați repelenți și purtați îmbrăcăminte de protecție în zonele în care sunt prezente rozătoare;
- preparați temeinic carnea animalelor sălbatice înainte de consum, printr-o prelucrare termică corespunzătoare;
- nu consumați carne și nu manipulați piei provenite de la animale din zone cu risc ridicat.
Rețineți! Spre deosebire de secolele trecute ciuma modernă este o boală care poate fi vindecată și succesul vindecării constă în diagnosticarea promptă și inițiera imediată a tratamentului.
