Ziua Limbii Române este sărbătorită oficial în fiecare an la data de 31 august, atât în Republica Moldova, cât și în România. Deși pare o sărbătoare recentă în formă legală, ideea din spatele ei are rădăcini adânci în istoria noastră culturală și politică.
Cum a apărut în Republica Moldova
Ziua Limbii Române își are originile în Mișcarea de Renaștere Națională de la sfârșitul anilor ’80, când oamenii ieșeau în stradă pentru recunoașterea limbii române ca limbă oficială și pentru renunțarea la alfabetul chirilic impus în perioada sovietică.
În data de 31 august 1989, Sovietul Suprem al RSS Moldovenești a adoptat:
- Legea cu privire la statutul limbii de stat, prin care limba română a fost declarată limbă oficială;
- Decizia de revenire la alfabetul latin.
Astfel, data de 31 august a devenit simbol al eliberării lingvistice și culturale a populației majoritare din Moldova.
Inițial, sărbătoarea a fost instituită sub denumirea de „Limba noastră”, după poezia cu același nume scrisă de Alexei Mateevici, devenită ulterior imn național.
Cum a fost adoptată în România
În România, Ziua Limbii Române a fost instituită prin lege abia în 2013 (Legea nr. 53/2013), pentru a fi sărbătorită tot pe 31 august, în semn de solidaritate cu Republica Moldova și ca recunoaștere a importanței limbii române ca element de unitate națională.
Cum promovăm limba română în familie
- Vorbirea corectă acasă: copiii învață mai mult din ce aud decât din ce li se predă. Fiecare conversație este o lecție de limbă.
- Cititul împreună: o poveste pe seară sau o carte de poezii românești poate deveni o tradiție de familie.
- Evitarea excesului de englezisme sau prescurtări în vorbirea cotidiană, mai ales în fața copiilor – pentru că limba se modelează ușor prin imitație.
Rolul școlii: mai mult decât gramatică
În școli, limba română trebuie predată nu doar ca materie, ci ca element de cultură vie. Elevii au nevoie:
- să audă texte contemporane, relevante pentru vârsta lor;
- să fie încurajați să creeze (să scrie, să recite, să povestească);
- să înțeleagă legătura dintre limbă și istorie, dintre cuvânt și libertate.
Un copil care învață să iubească limba maternă va deveni un adult mai conștient de cine este și unde aparține.
Știați că...?
- În perioada sovietică, limba română era denumită oficial „limba moldovenească” și era scrisă cu alfabet chirilic modificat;
- Revenirea la grafia latină a fost văzută ca o reafirmare a legăturilor culturale și istorice cu România și spațiul românesc;
- În 2023, Parlamentul Republicii Moldova a votat înlocuirea oficială a sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română” în toate legile și actele normative, marcând un moment istoric de clarificare identitară.
