Republica Moldova se află într-o „situație foarte îngrijorătoare” din cauza volatilității prețurilor la resursele energetice pe piața internațională, iar dacă această tendință nu se va inversa în următoarele săptămâni, autoritățile anticipează „efecte mari pentru economie”. Avertizarea a fost formulată de președinta Maia Sandu, marți, după ședința Consiliului Național de Securitate.
Republica Moldova se confruntă cu o situație „foarte îngrijorătoare” pe piața energetică, iar dacă prețurile la petrol și gaze nu se vor stabiliza în următoarele săptămâni, autoritățile estimează „efecte mari pentru economie”. Avertismentul a venit direct de la președinta Maia Sandu, care a condus ședința CNS dedicată tocmai riscurilor generate de escaladarea conflictelor din Orientul Mijlociu – eveniment care, de la sfârșitul lunii februarie, a declanșat un șoc de ofertă și prețuri pe plan global.
„Republica Moldova este în continuare vulnerabilă la toate șocurile energetice, în pofida măsurilor pe care le‑am întreprins – a subliniat șefa statului. – Pentru că nu avem petrol și pentru că nu avem gaze naturale, evident creșterea prețurilor ne afectează și la nivel de gospodării, și la nivel de economie.”
Maia Sandu a fost explicită: diferența dintre o criză de câteva săptămâni și una care se întinde pe luni de zile este esența strategiei guvernamentale în săptămânile următoare. „Trebuie să spunem deschis: dacă această criză va dura mai mult, acțiunile vor fi pe măsură”, a precizat ea, recunoscând însă o limită fundamentală a capacității de răspuns a oricărei puteri publice.
„Nicio țară, oricât de bogată ar fi, nu poate să își asume compensarea integrală a pierderilor provocate de o astfel de criză globală”, a insistat președinta, mesaj care trebuie înțeles atât de business, cât și de cetățeni: ajutoarele de stat vor exista, dar nu vor acoperi total impactul.
Un element tehnic cheie menționat de Maia Sandu este formula de tranziție a prețului carburanților, care presupune o ajustare treptată (la 14 zile) către prețul de piață. Acest mecanism amortizează volatilitatea extremă – adică salturile bruște de la o zi la alta – dar nu anulează tendința de creștere pe termen mediu.
Consecința concretă se vede deja la pompă: într‑un interval de aproape trei săptămâni, prețul motorinei a urcat cu 8 lei/litru, iar cel al benzinei cu peste 4 lei/litru. Pentru 24 martie, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a stabilit prețuri plafon de 29,81 lei/litru pentru motorină și 28,88 lei/litru pentru benzină – niveluri record care îngreunează costurile de producție, transport și, în final, prețul final al mărfurilor.
Pe termen scurt, autoritățile au deja un prim pachet de răspunsuri: a fost aprobat programul de rambursare a accizei pentru agricultori, în valoare de peste 100 de milioane de lei, sectorul primar fiind unul dintre cele mai expuse la șocul carburantului. În plus, Executivul are sarcina să analizeze, în zilele imediat următoare, ce alte instrumente de sprijin (scutiri, amânări de plăți, stimulente pentru producător) pot fi activate fără a dezechilibra bugetul.
Însă soluția durabilă, a reiterat Maia Sandu, nu stă în compensațiile repetate, ci în reducerea radicală a dependenței energetice:
„Pe termen mediu și lung, soluția este în continuare creșterea independenței energetice, prin sporirea capacităților de producere a energiei regenerabile, reducerea consumului prin proiecte de eficiență energetică și electrificare. Trebuie să ajungem să avem sectoare care consumă mai multă energie electrică decât gaze naturale – dar acesta este un lucru pe care o să‑l facem în câțiva ani.”
În final, președinta a legat criza energetică de o context global mai larg de instabilitate. „Trăim într-o lume foarte incertă și trebuie să devenim rezilienți nu doar pe plan democratic, ci și pe plan economic. Să știm că crizele pot veni peste noapte”, a spus ea, lansând un apel la competitivitate, optimizare a costurilor și, în special, reducerea dependenței energetice ca fiind esențiale pentru viitorul țării.
