Guvernul Republicii Moldova a aprobat o nouă strategie de reformare a administrației publice locale, care urmează să fie implementată până în anul 2030. Documentul prevede o reorganizare teritorial-administrativă a țării, menită să eficientizeze guvernarea locală, să reducă birocrația și să îmbunătățească serviciile publice.
Executivul propune două scenarii de reorganizare, ambele vizând reducerea numărului de unități administrative și consolidarea capacităților regionale.
Prima variantă: 10 regiuni/districte administrative
Această opțiune ar presupune crearea a 10 regiuni, care ar corespunde teritoriilor gestionate în prezent de oficiile teritoriale ale Cancelariei de Stat.
- Bălți – municipiul Bălți, raioanele Fălești, Glodeni, Rîșcani, Sîngerei.
- Căușeni – raioanele Anenii Noi, Căușeni, Ștefan Vodă.
- Cahul – raioanele Cahul, Cantemir, Taraclia.
- Edineț – raioanele Briceni, Dondușeni, Edineț, Ocnița.
- Hîncești – raioanele Basarabeasca, Cimișlia, Hîncești, Leova.
- Orhei – raioanele Orhei, Rezina, Șoldănești, Telenești.
- Soroca – raioanele Drochia, Florești, Soroca.
- Ungheni – raioanele Călărași, Nisporeni, Ungheni.
- UTA Găgăuzia – autonomie cu statut special.
- Municipiul Chișinău – regiune separată.
Astfel, Cahul ar urma să devină centrul administrativ al regiunii de sud, incluzând raioanele Cahul, Cantemir și Taraclia.
A doua variantă: pe baza actualelor regiuni de dezvoltare
Cea de-a doua propunere are la bază regiunile de dezvoltare existente – Nord, Centru, Sud –, la care se adaugă UTA Găgăuzia și Municipiul Chișinău ca regiuni distincte.
- Regiunea Nord: municipiul Bălți și raioanele Briceni, Dondușeni, Drochia, Edineț, Fălești, Florești, Glodeni, Ocnița, Rîșcani, Sîngerei, Soroca.
- Regiunea Centru: raioanele Anenii Noi, Călărași, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Nisporeni, Orhei, Rezina, Strășeni, Șoldănești, Telenești, Ungheni.
- Regiunea Sud: raioanele Basarabeasca, Cahul, Cantemir, Căușeni, Cimișlia, Leova, Ștefan Vodă, Taraclia.
- UTA Găgăuzia și Municipiul Chișinău – regiuni separate.
Scopul reformei
Prin această reformă, autoritățile își propun:
- să optimizeze structurile administrației locale,
- să îmbunătățească calitatea serviciilor publice,
- și să atragă mai eficient fonduri europene și investiții regionale.
Potrivit Guvernului, implementarea noii organizări teritoriale va fi discutată public și coordonată cu autoritățile locale, astfel încât până în 2030 să se ajungă la un model funcțional, echilibrat și modern de guvernare regională.
