România a anunțat data alegerilor prezidențiale repetate, programate pentru 4 mai, cu un al doilea tur pe 18 mai. Aceste alegeri urmează să aibă loc în contextul temerilor legate de o „acțiune hibridă agresivă” a Rusiei. Totuși, riscul ca ultranaționalistul Călin Georgescu să câștige rămâne, mai ales dacă nu i se interzice participarea, susține știrileprotv.ro
Rezultatele din primul tur al alegerilor prezidențiale din România din 24 noiembrie 2024 au avut un impact semnificativ, iar victoria lui Călin Georgescu, obținută cu 23% din voturi, a stârnit temeri și controverse. Georgescu a fost favorizat de o campanie online de mare succes pe TikTok, iar competiția a fost anulată înainte de a se desfășura turul al doilea.
În pofida scandalului, Georgescu rămâne un candidat important în cursa prezidențială, însă mai multe depind de decizia Curții Constituționale privind posibilele acuzații de finanțare ilegală a campaniei. Susținut de un electorat anti-sistem, Georgescu se prezintă ca un lider al schimbării, criticând vechile partide politice și adresându-se unei părți semnificative a populației care se opune clientelismului și nepotismului.
Unii analiști consideră că, dacă Georgescu va fi acceptat să participe, ar putea câștiga în fața candidatelor tradiționale, precum Elena Lasconi, dar există și temeri că ar reprezenta o amenințare pentru poziția României în cadrul Uniunii Europene și NATO. Acuzațiile de spălare de bani și mituire a alegătorilor continuă să umbrească imaginea sa, iar investigațiile privind susținătorii săi adâncesc suspiciunile privind influențe externe.
În acest context, partidul de guvernământ pregătește un contracandidat puternic în persoana lui Crin Antonescu, fost lider politic și fost candidat la președinție. Totuși, unii susțin că Georgescu are șanse mari să rămână favorit în fața unui sistem politic pe cale de reformare. Ceea ce va urma depinde de alegători și de capacitatea acestora de a face față tentativelor de manipulare politică, externe și interne, în cadrul unui scrutin incert.