Într-o societate care, ani la rând, a privit tatuajul prin filtrul prejudecăților, Romina este una dintre vocile care vorbesc despre această artă cu sinceritate, profunzime și respect pentru oameni. Dincolo de ace și tehnică, pentru ea tatuajul este dialog, emoție și responsabilitate. Am discutat cu Romina despre parcursul său, despre tendințele anului 2025, despre durere, simboluri și despre relația specială care se creează între artist și client.
-Cine este Romina Reall și cum s-a conturat acest drum artistic?
Romina:
„Romina Matcaș sunt eu, în forma mea cea mai sinceră. Iar Romina Reall este vocea mea profesională, extensia mea artistică. Este numele sub care am ales să îmi asum ceea ce sunt și ceea ce creez. „Reall” vine din real, din adevăr, dintr-o identitate care nu caută să placă tuturor, ci să fie autentică.
Nu a început brusc. A fost mereu acolo. De când mă știu, am iubit desenul. Am iubit să creez, să las urme. Sunt stângace, iar pentru mulți asta ar fi fost un dezavantaj. Pentru mine, a devenit un atu. M-a învățat răbdarea. M-a învățat să las lucrările mele să respire, să le văd cu alți ochi.
În trecut activând ca fotograf, dar cu ochii arzând spre profesia de tattoo meșter, care doar după divorț am realizat-o. Am fost într-o căsătorie în care profesia mea era numită „de prost gust”. Mi s-a spus că doar oamenii care nu respectă legile sau cei „de alt nivel” își fac tatuaje. Dar eu mereu am știut că am o misiune către această profesie. Simțeam arta și istoria oamenilor care le poartă — o artă care nu se agață de perete, ci de piele.
Mă bucur enorm să văd că societatea devine mai deschisă. Pentru că tatuajul este, înainte de toate, o alegere personală. Mult timp a fost judecat prin lentila unor concepții vechi, rigide. Astăzi, cred că o persoană tatuată este, într-un fel, o persoană liberă. Împotriva discriminării. Împotriva limitelor impuse. Împotriva fricii de a fi diferit.”
-Cum a fost anul 2025 pentru tine și ce tatuaje au fost cele mai solicitate?
Romina:
„Cele mai frecvente tatuaje alese de femei sunt florile, în special liliile. Sunt foarte apreciate pentru eleganța lor, dar și pentru semnificație — puritate, feminitate, renaștere, forță interioară.
Pe locul doi se află tatuajele mamă și copil. Sunt tatuaje extrem de sensibile, încărcate emoțional, care vorbesc despre legătura absolută, despre protecție, sacrificiu și iubire necondiționată.
Pe locul trei sunt tatuajele care descriu caracterul. De exemplu, leul — simbol al puterii, curajului, leadershipului. Sau lupul și lupoaica — simboluri ale loialității, independenței, instinctului și protecției familiei.
De cele mai multe ori, aceste tatuaje sunt însoțite de explicații clare, pentru că oamenii vor să știe ce poartă cu ei, ce mesaj transmit.
În anul 2025, de exemplu, tatuajul „Amor Fati” a fost printre cele mai puțin cerute. Nu pentru că mesajul nu ar fi puternic, ci pentru că a devenit suprasaturat. Sunt anumite tatuaje care ajung „în tropogă”, cum spun eu — mai ales după ce un video devine viral pe o rețea de socializare. Dintr-odată, foarte mulți își doresc același lucru. Problema este că, în timp, aceste tatuaje pot părea demodate sau își pierd sensul personal. Când prea mulți poartă același simbol, el nu mai spune povestea ta, ci o modă trecătoare.
Sfatul meu este mereu același: alege un tatuaj personalizat. Un tatuaj creat special pentru tine, pentru natura ta, pentru felul tău de a percepe lumea.”
-Cât de dureroasă este experiența unui tatuaj și ce zone sunt cele mai sensibile?
Romina:
„Durerea depinde de persoană, de pragul fiecăruia, dar și, într-o anumită măsură, de meșter și de tehnică. Contează foarte mult și zona aleasă. Cele mai dureroase zone sunt deasupra pieptului și abdomenul — așa-numitele zone «roșii». În alte părți ale corpului, durerea este mult mai suportabilă. Nu aș spune niciodată că este o durere imposibil de suportat. Este mai degrabă un disconfort care durează câteva ore. Și, de cele mai multe ori, rezultatul merită fiecare minut.”
-Cum ia naștere un tatuaj? Desenezi tu schițele sau vin clienții cu idei?
Romina:
„Da, absolut. Pentru mine, fiecare tatuaj începe cu o schiță creată special pentru client. Ascult cerința lui, povestea lui, și apoi construiesc imaginea. Dacă este vorba despre tatuaje combinate — de exemplu, o mână întreagă tatuată (sleeve) — atunci procesul devine și mai complex. Nu poți aduna tatuaje la întâmplare. Eu combin elementele astfel încât mâna să aibă sens, continuitate și legătură.
Un tatuaj trebuie să comunice cu celălalt, o ilustrație să curgă firesc în următoarea. Altfel, rezultatul este haotic și fără identitate.
Prin dialog eu îmi ajut clienții să decidă direcția:
– dacă vor o temă axată pe animale și semnificația lor,
– dacă vor un mesaj scris, simbolic sau motivațional,
– sau dacă își doresc tatuaje în stil realism / realism 3D / hyperrealism.
Totul depinde de personalitatea lor, de energia lor. Eu nu impun, ci ghidez.”
-Ce înseamnă, din perspectiva ta, să fii un tattoo meșter bun?
Romina:
„Aș dori să accentuez faptul că pentru mine, un tattoo meșter bun este mai întâi un om care știe să asculte. În momentul în care cineva îmi pășește pragul studioului, nu mai este doar un client — devine, într-un fel, prietenul meu. Iar tatuajul care se naște atunci este o formă de meditație. O lucrare făcută în liniște, în armonie, cu respect. Pentru că, ca meșter, lași cuiva ceva pentru totdeauna. Nu este o profesie pe care o faci mecanic, din rutină, doar «ca să mergi la muncă». Nu este monotonie. Este responsabilitate. Este emoție. Este încredere. Trebuie să iubești ceea ce faci. Trebuie să înțelegi omul. Să-ți fie cu adevărat interesant să observi oamenii dintr-un alt punct de vedere — nu ca simpli clienți, ci ca povești, ca universuri diferite. Doar așa tatuajul devine artă.”
-Există limite în arta tatuajului? Ce nu ai tatua niciodată?
Romina:
„Consider că în arta tatuajului nu ar trebui să existe limite rigide, pentru că este un domeniu care cere empatie și înțelegere. Fiecare om este diferit, iar fiecare tatuaj spune o poveste. Singurul aspect cu care nu sunt pe deplin de acord este tatuarea numelor de prieteni sau iubiți, deoarece, de cele mai multe ori, aceste tatuaje ajung să fie modificate sau acoperite în timp.”
-Ai avut momente memorabile sau situații neobișnuite în practica ta?
Romina:
„Am multe istorii deosebite și am cunoscut multe persoane datorită profesiei mele. Petrecând patru, cinci sau chiar șase ore într-o încăpere cu cineva, ajungi inevitabil în punctul în care persoana se deschide și îți împărtășește mai mult despre sine. Prefer însă ca tot ceea ce se întâmplă și tot ceea ce mi se spune între pereții studioului să rămână acolo. Da, am avut o situație deosebită în acest an, dar aleg mereu să nu public poveștile oamenilor care nu și-au dat acordul sau care nu s-au deschis față de mine cu scopul de a le promova istoria.”
-Cum s-a schimbat percepția societății față de tatuaje?
Romina:
„Fiind la început de drum, credeam că tatuajele nu sunt pentru fiecare. Era o percepție impusă mai mult de societate decât de experiență. Cu timpul și prin practică, am întâlnit foarte mulți clienți — medici, profesori, persoane din sistemul de stat — care mi-au arătat că tatuajele nu țin de statut sau profesie, ci de alegere. Singura diferență este că mulți preferă zonele mai puțin vizibile.”
Mevșa Olga, Reporter:
Îți mulțumim, Romina, pentru deschidere, sinceritate și pentru că ai împărtășit cu noi o perspectivă asupra artei tatuajului — una care vorbește despre oameni, emoții și identitate, dincolo de orice prejudecată.
