Deși indicatorii oficiali arată o îmbunătățire a calității portofoliilor bancare, situația reală a debitorilor din Republica Moldova spune o poveste mai nuanțată. Datele publicate de Banca Națională a Moldovei indică o scădere a ratei creditelor neperformante (NPL), însă în paralel cresc restanțele la plată, în special în rândul populației.
În trimestrul IV al anului 2025, rata creditelor neperformante din sectorul bancar a coborât la 4,1%, în scădere cu 0,6 puncte procentuale față de trimestrul precedent. Evoluția a fost susținută în principal de companii, unde situația s-a îmbunătățit vizibil, transite bani.md
Astfel, în cazul persoanelor juridice, rata NPL a scăzut la 3,9%, cu 1,1 puncte procentuale mai puțin. În schimb, pentru populație, indicatorul a crescut ușor, ajungând la 4,3%.
În termeni absoluți, volumul total al creditelor neperformante s-a redus cu 7,7%, pe fondul scăderii semnificative (18,8%) în sectorul corporativ. Totuși, în cazul populației, situația s-a deteriorat: creditele neperformante au crescut cu 9,5%.
Pe segmente, creditele de consum au rămas relativ stabile, cu o rată NPL de 3,9%. În schimb, creditele ipotecare au înregistrat o creștere ușoară a neperformanței, până la 4,3%, semnalând posibile dificultăți tot mai mari pentru debitorii care și-au asumat angajamente pe termen lung.
Un semnal de alarmă vine însă din evoluția creditelor restante. Soldul total al acestora a crescut cu 6,1%, atingând 1,49 miliarde de lei.
Creșterea este vizibilă atât în rândul companiilor, unde restanțele au urcat cu 5,5% (până la 859,1 milioane de lei), cât și în cazul populației, unde majorarea este și mai accentuată – 6,9%, până la 631 de milioane de lei.
Cu toate acestea, ca pondere în totalul portofoliului de credite, restanțele rămân relativ stabile: 1,4% pentru populație și 1,5% pentru companii.
Datele reflectă o realitate contradictorie: în timp ce indicatorii oficiali sugerează o stabilizare a sistemului bancar, tot mai mulți moldoveni întâmpină dificultăți în rambursarea creditelor.
Specialiștii avertizează că această divergență ar putea indica presiuni financiare crescute asupra gospodăriilor, alimentate de costul vieții, ratele dobânzilor și veniturile insuficiente.
