Într-un sat din raionul Cahul, acolo unde școala este mai mult decât o instituție, iar profesorii devin parte din familie, un cadru didactic transformă de peste un deceniu educația într-o experiență modernă și conectată la lumea reală. Ce îl determină pe un profesor tânăr să rămână într-o școală din mediul rural, într-un sistem care se confruntă zilnic cu lipsuri, presiuni și provocări? Cum arată munca din interior și ce îl motivează să continue, în pofida dificultăților?
Este vorba despre Banu Alexei, profesor la Liceul Teoretic „Academician Ion Bostan”, satul Brînza, r. Cahul.
Banu Alexei
„Activez în domeniul pedagogiei din 2012 și pot spune că fiecare an mi-a adus experiențe și satisfacții noi. Am absolvit Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, Facultatea Transfrontalieră, specializarea Matematică–Informatică, în 2008, iar în 2013 am finalizat studiile de master în Modelare și simulare în ingineria mecanică. Dețin gradul didactic II la disciplina Fizică/Astronomie și am participat la mai multe cursuri de perfecționare în domeniul IT, prin proiectul „Tekwill în fiecare școală”, unde m-am specializat în Programare și Dezvoltare Web, Video Storytelling, Aplicații mobile și Antreprenoriat.
Îmi place să cred că educația modernă trebuie să îmbine știința cu tehnologia și creativitatea, pentru a le oferi elevilor o pregătire adaptată vremurilor în care trăim.”

-Ce v-a făcut să alegeți profesia de profesor? A fost o chemare, o întâmplare sau un vis din copilărie?
Banu Alexei
„Recunosc că începutul meu în învățământ nu a fost neapărat rezultatul unui vis din copilărie, ci mai degrabă o alegere determinată de anumite circumstanțe personale. La momentul respectiv, am privit această direcție ca pe o soluție practică, însă, pe parcurs, am descoperit că profesia de profesor oferă mult mai mult decât stabilitate — oferă sens.”
-De ce ați ales (sau ați rămas) să predați într-un sat din raionul Cahul?
Banu Alexei
„La început, alegerea de a preda într-un sat din raionul Cahul a fost influențată de circumstanțe personale, care m-au determinat să mă stabilesc aici. Însă, pe parcurs, am descoperit că viața și munca într-o comunitate mică au avantajele lor: oamenii se cunosc între ei, relațiile sunt mai apropiate, iar profesorul are șansa să fie implicat în mod direct în viața elevilor. Această legătură strânsă cu comunitatea face ca fiecare zi să fie mai plină de sens și responsabilitate.”
Ce are special o școală de la sat, comparativ cu una de la oraș?
Banu Alexei
„Școala de la sat are un caracter aparte comparativ cu cea de la oraș. Aici oamenii se cunosc între ei, iar profesorul devine parte integrantă a comunității. Această apropiere vine și cu o responsabilitate mai mare: nu predai doar lecții, ci ești implicat în viața elevilor, îi cunoști pe părinți și contribui la dezvoltarea comunității în ansamblu. Într-un sat, impactul muncii unui profesor este mult mai vizibil și personal, iar relațiile umane sunt mai puternice și mai autentice.”
-Cum arată o zi obișnuită din viața dvs. la școală și în comunitate?
Banu Alexei
„O zi obișnuită la școală începe cu pregătirea lecțiilor și întâlnirile cu elevii, însă activitatea mea nu se limitează doar la clasă. Sunt responsabil de Planetariu și Observatorul Astronomic, ceea ce înseamnă că primesc vizite ale elevilor din întreg raionul, dar și din alte raioane ale țării, grupuri de turiști din țară, precum și persoane din diaspora împreună cu prietenii lor. În cadrul acestor vizite organizez demonstrații, prezentări și activități practice care îi apropie pe elevi și vizitatori de știință și univers.
Pe lângă acestea, m-am implicat în scrierea și implementarea mai multor proiecte școlare și comunitare, contribuind astfel la dezvoltarea satului și a elevilor. De asemenea, fac parte din GAL „Lunca Prutului de Jos”, ceea ce îmi permite să colaborez activ cu comunitatea locală și să susțin inițiative care aduc valoare oamenilor din jur.
La sat, profesorul nu doar predă, ci este parte integrantă a comunității, iar fiecare zi aduce provocări și satisfacții care fac munca mea cu adevărat valoroasă.”
-Care sunt cele mai mari provocări cu care se confruntă profesorii de la sat astăzi?
Banu Alexei
„Nu am lucrat niciodată într-o școală din mediul urban, așa că pot doar să presupun cum ar fi acolo. Chiar dacă școala în care activez dispune de dotări și resurse la un nivel ridicat, care ar putea face invidioase unele școli din oraș, problema resurselor didactice, în general, persistă și rămâne o provocare pentru profesorii din mediul rural.O altă provocare este numărul mic de elevi, care poate face ca dinamica claselor să fie diferită și poate limita anumite activități. În plus, profesorul la sat are rol multiplu: dascăl, mentor, consilier și adesea mediator între școală și comunitate. Această responsabilitate extinsă poate fi obositoare, însă fiecare zi aduce și satisfacții atunci când vezi că efortul tău contează cu adevărat pentru elevi și pentru comunitate.”
-Ce vă motivează să continuați aici, în ciuda acestor provocări?
Banu Alexei
„Uneori există tentația să iau drumul diasporei – pentru un venit mai bun, pentru o libertate financiară, pentru un job care să se termine după opt ore de muncă sau pentru condiții de trai mai bune. Totuși, motivația mea principală de a rămâne aici vine din relația cu elevii și din satisfacția de a-i vedea crescând și descoperind lucruri noi. Fiecare progres al lor, fiecare curiozitate sau realizare, chiar și cea mai mică, face ca efortul depus să merite pe deplin.”
-Ce vă face să spuneți, la finalul unei zile, că a meritat?
Banu Alexei
„De fapt, nu îmi pun această întrebare. Întotdeauna îmi doresc mai mult și sunt permanent nemulțumit, ridicând standardele tot mai sus, atât pentru mine, cât și pentru elevii și proiectele la care lucrez. Fiecare zi aduce noi provocări și oportunități de a face lucrurile mai bine, iar această dorință de perfecționare continuă este ceea ce mă motivează și mă face să merg mai departe.”
-Ce v-a învățat profesia aceasta despre oameni și despre viață?
Banu Alexei
„Profesia aceasta m-a învățat că oamenii sunt mai rezistenți și mai plini de resurse decât ne-am putea imagina, mai ales când sunt sprijiniți și încurajați. În același timp, am observat că uneori există tendința ca oamenii să aștepte ca totul să le fie făcut de altcineva sau să li se ofere totul gratuit. De asemenea, am realizat că nu întotdeauna sunt văzuți și răsplătiți cei care depun cel mai mare efort și că, din păcate, aprecierile se fac pe baza unor interese, nu a meritelor reale.Toate aceste experiențe m-au învățat răbdarea, perseverența și importanța de a continua să contribui cu implicare sinceră, indiferent de recunoașterea imediată. În viață, am învățat că satisfacția reală vine din a face o diferență pozitivă, chiar și atunci când nu este vizibilă imediat, și că schimbările mici, dar constante, aduc cele mai importante rezultate.”
Există o lecție pe care o repetați mereu — nu doar elevilor, ci și dvs.?
Banu Alexei
„Există o lecție pe care o repet mereu, atât elevilor, cât și mie însumi: importanța implicării și a perseverenței. Încerc să le transmit că succesul nu vine fără efort și că fiecare pas, oricât de mic, contează.”
-Care este cea mai frumoasă amintire din toți anii de predare?
Banu Alexei
„Este greu să aleg o singură amintire, pentru că fiecare moment frumos din toți acești ani are valoarea lui. Totuși, unele dintre cele mai speciale momente pentru mine este legat de timpul extrașcolar petrecut alături de elevi și de relațiile create în cadrul Grupului de inițiativă I.M.P.A.C.T. – colaborarea în proiecte comunitare, schimbul de idei și bucuria de a vedea cum implicarea noastră aduce schimbări concrete în viața liceului și a comunității.”
-Ce vis aveți pentru școala sau comunitatea în care lucrați?
Banu Alexei
„Visul meu pentru școala și comunitatea în care lucrez este să devină un loc în care elevii se simt inspirați să învețe, să se dezvolte și să-și descopere pasiunile, indiferent de resursele sau provocările existente. Îmi doresc ca fiecare proiect, fie el educațional sau comunitar, să aducă beneficii reale și să întărească legăturile dintre școală și comunitate.De asemenea, sper ca implicarea noastră să continue să stimuleze responsabilitatea și colaborarea între oameni, să insufle valori precum perseverența, implicarea și respectul reciproc. Visul meu este ca această comunitate să fie un exemplu de mobilizare și progres, unde fiecare membru simte că poate contribui și că eforturile sale contează.”
-Cum vedeți viitorul educației în Republica Moldova, mai ales în mediul rural?
Banu Alexei
„Viitorul educației în mediul rural depinde mult de implicarea autorităților, profesorilor și comunității, dar nu putem ignora problemele reale: școlile au adesea clase mici, lipsesc resursele didactice, iar profesorii trebuie să facă față multor provocări.Totuși, există și oportunități importante. Educația poate fi un motor al dezvoltării localităților: poate contribui la ridicarea nivelului de trai, la motivarea revenirii oamenilor acasă și la consolidarea comunității. În paralel, investițiile în formarea profesorilor și proiectele extrașcolare pot oferi elevilor acces la experiențe de calitate și la competențe practice. Chiar și în condiții dificile, școala poate rămâne un centru de dezvoltare și inspirație pentru sat.”
-Dacă ați putea schimba un singur lucru în sistemul de învățământ, care ar fi acela?
Banu Alexei
„Dacă aș putea schimba un singur lucru în sistemul de învățământ, ar fi implementarea unor reforme ample, care să aducă beneficii reale atât cadrelor didactice, cât și elevilor. În prezent, mulți profesori depun un efort uriaș, dar nu sunt întotdeauna susținuți sau apreciați corespunzător. Schimbările ar trebui să sprijine procesul didactic și să ofere resurse și condiții mai bune pentru învățare, fără să mărească încă și mai mult efortul profesorilor.Cred că doar prin astfel de reforme sustenabile putem avea un impact real asupra calității educației, asupra motivației cadrelor didactice și asupra succesului elevilor. ”
-Ce vă dă energie și inspirație să mergeți mai departe în fiecare zi?
Banu Alexei
„Îmi dau energie faptul că pot face o diferență chiar și în lucruri mici: când un elev înțelege un concept dificil sau când un proiect în comunitate prinde viață. Chiar și provocările mă motivează să caut soluții și să continui, pentru că fiecare zi îmi arată că efortul contează.”
Olga Mevșa, reporter
„Domnule Banu Alexei, vă mulțumesc pentru sinceritate, pentru timpul oferit și pentru felul în care ați deschis ușa către lumea dumneavoastră de profesor. Munca dumneavoastră nu rămâne doar în sala de clasă — ea se vede în fiecare elev care prinde curaj, în fiecare proiect care schimbă comunitatea.Sper ca povestea dumneavoastră să inspire nu doar elevii, ci și alți profesori care, asemenea dumneavoastră, aleg să construiască viitorul acolo unde este cu adevărat nevoie de ei.”