Într-o lume în care o informație falsă poate ajunge la mii de oameni în câteva minute, adolescenții din comuna Moscovei au decis să învețe cum să devină gardienii adevărului în comunitatea lor. La Tabăra pentru copii și adolescenți a fost organizat atelierul „Cum ne informăm și cum utilizăm rețelele sociale în siguranță, fără a răspândi falsuri”, un eveniment interactiv care a reunit tineri dornici să afle cum pot naviga corect în mediul online.
De ce adolescenții? Pentru că ei sunt, în același timp, cei mai vulnerabili și cei mai influenți utilizatori ai rețelelor sociale. Sunt primii care interacționează cu noile tendințe, dar și primii care pot distribui o știre fără a o verifica. În același timp, adolescenții pot deveni adevărați multiplicatori ai informației corecte, transmițând bunicilor, părinților și prietenilor cum să evite capcanele online.
În prima parte a atelierului, Lilia Zaharia, jurnalistă specializată în verificarea faptelor, a explicat participanților cum și de ce apar știrile false, cine le creează și cum pot fi depistate.
„Rețelele sociale sunt un instrument minunat, dar și periculos. Falsurile sunt create de persoane sau grupuri care urmăresc manipularea opiniei publice, influențarea alegerilor sau câștiguri financiare. Dezinformarea circulă mai repede decât adevărul pentru că este prezentată într-un mod șocant, emoțional. Sursele false pot fi recunoscute prin lipsa semnăturii autorului, lipsa contactelor, titlurile senzaționaliste și lipsa unei baze de date verificate. Dacă ceva pare prea șocant ca să fie adevărat, cel mai probabil așa și este.”
Aceasta a adăugat că recunoașterea manipulării este o abilitate ce trebuie antrenată:
„Trebuie să învățăm să analizăm cine are de câștigat din răspândirea unei anumite informații și să nu ne lăsăm purtați de emoții. Un titlu care stârnește furie sau frică este un semnal că trebuie să verificăm de două ori.”
Cum depistăm conturile false și deepfake-urile?
Atelierul a continuat cu o sesiune practică susținută de Dumitru Cecîrlan, specialist IT, care le-a prezentat adolescenților metode simple pentru a depista escrocii, paginile false, boții, deepfake-urile și canalele anonime.
„Internetul trebuie privit ca un spațiu public aglomerat: nu oferi date personale oricui și fii atent cui dai follow. Folosiți autentificarea cu doi factori, raportați conturile suspecte și verificați identitatea înainte să interacționați cu cineva necunoscut online”, a recomandat Dumitru Cecîrlan.
Totodată, trainerul a explicat că în contextul alegerilor parlamentare din toamnă, securitatea digitală devine o prioritate critică, mai ales în fața fenomenului tot mai răspândit al trolilor și al distribuirii de știri false. El a atras atenția asupra modului în care conturile false, adesea create pentru a manipula opinia publică – amplifică narative propagandistice sau mesaje conspiraționiste, influențând artificial percepțiile alegătorilor. Participanții au fost îndrumați să fie atenți la sursa informațiilor, să evite redistribuirea conținutului neconfirmat și să utilizeze instrumente simple de verificare a autenticității. Trainerul a menționat că recunoașterea semnelor unui comportament manipulator , cum ar fi comentarii identice în lanț, conturi recent create sau profiluri fără activitate reală, este importantă pentru a combate aceste fenomene. Totodată, a încurajat raportarea conținutului dubios și promovarea unei culturi digitale bazate pe responsabilitate și gândire critică.
Ce au învățat adolescenții?
Atelierul nu a fost doar teorie – participanții au împărtășit experiențe personale și au primit soluții pentru probleme reale:
„Am povestit cum am găsit o pagină care cerea donații, dar nu avea contactele și datele necesare. Am verificat pe alte site-uri și am descoperit că era o escrocherie. Acum știu să verific de două ori înainte să donez”, a spus Alina.
Pentru mulți dintre participanți, atelierul a fost primul pas spre conștientizarea pericolelor reale ale spațiului virtual.
„Am aflat că o fotografie de profil poate fi furată și folosită de altcineva. Am învățat să verific dacă un cont e real sau un bot și o să îi învăț și pe frații mei să facă asta”, a declarat Laura.
„Nu știam că există deepfake-uri atât de bine realizate. Am văzut un exemplu și am învățat la ce detalii să fiu atentă ca să le recunosc”, menționează Valeriu.
Mihai spune că atelierul l-a făcut să vadă altfel rolul adolescenților în comunitate:
„Cel mai important mi s-a părut că noi, tinerii, putem fi cei care opresc răspândirea falsurilor. O să le arăt și bunicilor mei cum să deosebească știrile adevărate de cele false.”
În final, Cristina, menționează cât de utile au fost exemplele practice:
„Mi-am dat seama cât de periculoase pot fi concursurile false. Am participat odată la unul și acum înțeleg că am greșit dându-mi datele personale.”
