Vicepreședintele Senatului României, Laurențiu Plăeșu, a vizitat Cahul într-o delegație culturală, discutând despre proiectele de dezvoltare a orașului, fuziunea universității locale și sprijinul României pentru comunitatea din sudul Basarabiei. În acest context, ziuadeazi a discutat direct cu oficialul român despre prioritățile culturale și educaționale ale orașului, despre modul în care România poate sprijini proiectele locale și despre provocările cu care se confruntă comunitatea în prezent.
Plăeșu a subliniat legătura strânsă dintre Cahul și România, dar și necesitatea unui efort comun pentru ca proiectele de dezvoltare să fie sustenabile și eficiente:
Laurențiu Plăeșu, vicepreședintele Senatului României
„Suntem într-o delegație a Senatului României, mergem la Chișinău cu ocazia zilei culturale, și dacă tot am pornit spre Chișinău, pentru că ținem mult și la cahul, foarte mult, am zis că trebuie să trecem și pe la Cahul să vedem cum mai găsim oamenii și orașul, dar orașul nu s-a schimbat foarte mult.”
Despre construcția noului sediu a Teatrului „B.P. Hașdeu”, Plăeșu a menționat despre progresele realizate de România și dificultățile întâmpinate de partea moldovenească:
„România și-a îndeplinit obligațiile pe care și le-a luat conform acordului vechi și toți banii au fost dați, și au fost și folosiți și partea Chișinău, să zicem așa, este în mare întârziere. Înțeleg, adică ne-a explicat domnul primar că a trecut problema de la Ministerul Culturii la ministerul Dezvoltării la domnul vicepremier Bolea, care înțeleg că început, a demarat o licitație, care înțeleg că s-a anulat. Bun. Noi vom încerca să facem demersuri și pe lângă autoritățile de la Chișinău și București, pentru că aceasta problemă să fie rezolvată cât mai repede, indiferent în ce modalitate.”
Despre fuziunea Universității din Cahul cu UTM, oficialul român a criticat decizia și a pledat pentru menținerea modelului care funcționează cu succes:
„Probabil știți, la București, diverse personalități și oficialități, începând cu președintele Academiei Române, rectorul universității București, au luat atitudine și consideră că este o eroare această fuziune. Cahul trebuie lăsat să funcționeze pe un model care s-a dovedit eficient în parteneriat cu Universitatea de la Galați. Este unul dintre, cum să zic, s-au așezat lucrurile astfel încât este un proiect atractiv pentru studenții din regiune. Iar fuziunea cu UTM nu face decât să omoare acest proiect care este foarte important pentru asigurarea parteneriatului dintre București și Chișinău, și pentru o bună pregătire a studenților din toate regiunea, din tot sudul Basarabiei. Noi vom face toate eforturile și vom depune toate diligențele necesare, atât pe lângă autoritățile de la Chișinău cât și pe lângă cele de la București, pentru a apăra acest proiect, care este vechi și care este pentru sudul Basarabiei foarte important.”
Referitor la situația buletinelor românești anulate sau reținute la frontieră, Plăeșu a explicat contextul legal și a accentuat responsabilitatea cetățenilor și a intermediariilor:
„Cunosc problema. Legislația din România s-a schimbat de ceva timp. În sensul că nu mai poți la aceeași adresă să faci un număr limitat de adrese de domiciliu. Undeva, nu știu, 8-10, nu contează, o cifră sau 2 cifre, dar nu cu sutele sau cu miile. Eu nu știu dacă acest fenomen este foarte amplu, în sensul că orice cetățean român care trece frontiera i se reține actul de identitate. E foarte posibil să existe astfel de situații, dar nu cred că este de foarte mare amploare. Eu știu că foarte mulți au folosit pentru dobândirea, pentru formalitățile de obținere a documentelor de identitate românești, tot felul de intermediari. Pentru că pare mai simplu, omul știe drumul, știe ce are de făcut și cred că principalii responsabili pentru această situație, adică a domiciului, locurilor în care sunt foarte mulți cetățeni cu domiciliul în același imobil, se datorează acestor intermediari. Cred că autoritățile române au început să destructureze aceste rețele de intermediari, și din câte știu eu, sunt mai multe dosare pe rol, inclusiv în legătură cu acte false, nu numai de domiciliu multiplu și sper ca ușor ușor să avem cât mai puține situații. Eu nu am auzit, dar poate că nu sunt bine informat, că această atitudine ar fi excesivă din partea autorităților române. O să mă interesez la Ministerul de Interne și am să recomand, și eventual poate e nevoie să sugerez, să se emită o procedură de notificare prealabilă. Adică mi se pare excesiv ca de prima dată să i se rețină actul de identitate. Asta nu înseamnă că îți pierde cetățenia. Singurul lucru care i se cere, este să își schimbe domiciliul într-un loc în care nu sunt atât de mulți oameni cu domiciliul respectiv. E adevărat că pentru mulți dintre cei în situația asta, nu e foarte plăcut, dar trebuie toată lumea să înțeleagă că nu e firesc ca să fie sute sau mii de oameni la aceeași adresă. Dar repet, nu cred că trebuie reținut d prima dată. Cred că omul ar trebui să fie informat la punctul de trecere a frontierei, să i se dea eventual un pliant, să i și spună verbal, despre ce e vorba, care sunt condițiile din punct de vedere al legislației române și ce are de făcut, că până la urmă nu are de făcut ceva extrem de complicat. Evident că nu nici ceva foarte la îndemână, dar trebuie să-și găsească o adresă de domiciliu unde nu sunt cu zecile sau cu miile.”
Întrebat despre modul în care Senatul României va susține municipiul Cahul în următorii ani, vicepreședintele a afirmat:
„Eu sunt un mare susținător al Basarabiei și nu de azi de ier, dar de vreo 30 de ani. Eu cred că România trebuie să facă infinit mai mult pentru Basarabia. Senzația mea este că nu prea se vrea la București. Dar așa pare că ușor ușor lucrurile se îndreaptă, greu, greu, dar să sperăm că intrăm într-o epocă în care timpul să se comprime mult mai mult. Chiar am intrat în ultimii ani și conjuctural, datorită conflictului din apropiere. Am fost obligați să facem mai mult, și Chișinău a fost obligat să primească mai mult, că și la Chișinău au fost probleme. Știm că nu întotdeauna a existat deschidere pentru sprijinul care venea de la București. Dar, repet, cred că Bucureștiul ar trebui să facă mult mai mult, cu toate că facem lucruri substanțiale în ultimii ani. Viitorul nu este foarte sigur și nu este ușor predictibil și vorbesc chiar de viitorul pe termen scurt. Trebuie să ținem aproape, să fim foarte atenți și să rămânem împreună. Ultima vizită pe care am făcut-o, a fost la Preasfințitul Veniamin, la Episcopia Basarabiei de Sud, care face minuni, din punctul meu de vedere. Da, pur și simplu face minuni în raport cu resursele, cu greutățile cu care se confruntă și m-a bucurat să ne revedem și să regăsesc același om foarte hotărât și foarte aproape de comunitate, aproape de oameni, de biserică, de cauza ortodoxiei românești din Basarabia.”
Reporter, Mevșa Olga
„Vizita lui Laurențiu Plăeșu la Cahul nu a fost doar despre proiecte și vizite oficiale. A fost și un semnal clar că România urmărește cu atenție dezvoltarea regiunii, culturii și educației, dar și că cetățenii trebuie să fie informați. În privința problemelor cu buletinele românești la frontieră, sfatul oficialului român este clar: evitați intermediarii și asigurați-vă că actele de domiciliu sunt corecte – astfel riscurile de reținere a documentelor vor fi minime. Pentru comunitatea din sudul Basarabiei, implicarea autorităților de la București rămâne imporatntă, iar vocea oamenilor trebuie ascultată și respectată.”
