Din cauza situației complicate din țară, anul 2024 poate fi considerat un an care a adus o ușoară recuperare economică, deși a fost așteptat să fie unul de recuperare rapidă. Pentru majoritatea populației, în 2024 veniturile au fost mai mari față de 2020 și doar pentru bugetari acestea au fost mai mici.
„Sperăm că în 2025 vom avea recuperarea rapidă a industriei, agriculturii și a veniturilor”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 27 decembrie, 2024, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Ceea ce a marcat începutul și sfârșitul anului 2024, spune Veaceslav Ioniță, este tariful gazelor naturale pentru populație.
„Astăzi, tariful înregistrează o creștere neplăcută, dar este mai mic decât a fost în sezonul rece din 2022/2023. Deși criza din acest sezon nu este atât de profundă precum au fost cele din 2022, 2023, sentimentul perceput de către populație că ceva nu este bine este mare și nemulțumirea depășește cu mult efectele reale ale crizei”, a spus Veaceslav Ioniță.
Potrivit expertului, în 1995 tariful unui m3 de gaz a fost de 34 de bani. În 2005 a costat 1 leu și 63 de bani. În 2006 – 3,37 lei; 2011 – 6,72 lei; 2015 – 7,57 lei; 2020 – 4,64 lei; 2022 – 29,27 lei; 2024: martie – 13,13 lei, decembrie – 16,75 lei.
„Încă din anii 2005/2006, Federația Rusă ne-a spus, prin majorarea tarifelor, că trebuie să plătim prețul european. Și atunci am avut o dublare a tarifului. După 2015 am avut o scădere până în 2020. Din 2020 și până în 2022, tariful la gazele naturale a crescut de șase ori”, a spus expertul.
Veaceslav Ioniță mai spune că accesibilitatea gazelor naturale pentru populație este indicatorul care arată dacă este sau nu o problemă prețul gazelor. În sezonul rece din 1990/1991 moldovenii puteau procura, de pe un salariu mediu pe economie, 1430 m3 de gaze. Între 1995/1996 – 462 m3. 1999/2000 – 268 m3. 2005/2006 – 705 m3. 2010/2011 – 492 m3. 2015/2016 – 535 m3. 2017/2018 – 732 m3. 2020/2021 – 1521 m3. 2022/2023 – 344 m3. 2023/2024 – 645 m3. 2024/2025, estimativ – 829 m3.
„În anii 1990 noi nu aveam un nivel de gazificare avansat cum este astăzi și prețul era unul simbolic. În anii 1999/2000, a fost criză și au fost tarife mai mari. În 2010/2011, când ne-au trecut la prețuri europene, a fost, la fel, complicat. Cei mai buni ani privind tarifele la gaze au fost 2017/2018/2019/2020 și 2021. Au fost ani cu preț mic și salarii nominale în creștere. În această iarnă, dacă nu vor mai fi majorări de tarife, de pe un salariu mediu pe economie se va putea cumpăra de două ori mai puțin decât în iarna 2020/2021, dar este de trei ori mai mult decât în 2022/2023 și de două ori mai mult decât în 2023/2024. Aici nu este vorba de criză, cât de emoție și nemulțumire. Formal vorbind, situația parcă nu este atât de gravă, dar oamenii sunt nemulțumiți după ce au fost doi ani cu patru crize mari”, a spus expertul.
Despre Produsul Intern Brut (PIB), economistul a spus că am stat pe loc fără dezvoltare. Luând anul 2019 ca an de referință, economistul a spus că în 2020 PIB-ul a fost cu 8,3% mai mic față de 2019; în 2021 – cu 4,4% mai mare față de 2019; în 2022 – cu 0,4% mai mic; în 2023 – cu 0,3% mai mare; iar în 2024 – estimativ va fi cu 1,8% mai mare.
„Anticipam că va crește cu cel puțin 2,5%, dar situația proastă din trimestrul trei, când PIB a înregistrat o scădere destul de puternică, și situația proastă din agricultură care era motorul creșterii economice, ne face să avem o prognoză optimistă de 1,5% creștere. În ultimii cinci ani, PIB-ul Republicii Moldova a înregistrat o creștere cumulativă de 1,8%”, a declarat economistul.
Vorbind despre exportul de bunuri și servicii, analistul economic menționează că la noi exporturile de bunuri scad, iar cele de servicii sunt în creștere. Ponderea serviciilor a crescut de la 25% în 2000 la 42% în 2024. Astfel, în 2015 volumul exportului de bunuri și servicii a totalizat 2,9 mild/USD, dintre care 2 mild/USD-exportul de bunuri, iar 1 mild/USD-exportul de servicii. În 2019 – 4,3 mild/USD total exportul de bunuri și servicii, dintre care 2,8 mild/USD-exportul de bunuri, iar 1,5 mild/USD-exportul de servicii. 2020 – total 3,8 mild/USD: 2,5 mild/USD-exportul de bunuri și 1,3 mild/USD-exportul de serviii. 2022 – 6,5 mild/USD: 4,3 mild/USD-exporturile de bunuri și 2,2 mild/USD-exportul de servicii. 2024, estimativ – 6,2 mil/USD: 3,6 mild/USD-exporturile de bunuri, iar 2,6 mild/USD-exportul de servicii.
„Trecem de la o economie bazată pe bunuri la o economie bazată pe servicii”, a menționat analistul economic.
Cu referire la salariul mediul lunar, economistul a afirmat că în acest an, salariul mediu lunar în regiunea separatistă transnistreană este de două ori mai mic decât în dreapta Nistrului. Dacă în 1998, pe malul drept al Nistrului salariul mediu lunar era de 252 lei, în stânga Nistrului era de 311 lei. În 2005: 1319 lei pentru malul drept și 1575 lei pentru malul stâng. 2010: 2972 lei-malul drept, 3377-malul stâng. 2015: 4538 lei-malul drept, 6455 lei-malul stâng. 2018: 6268 lei-malul drept, 4406 lei-malul stâng. 2021: 8980 lei-malul drept, 5870-malul stâng. 2024, estimativ: 14 200 lei pentru malul drept, 6937 lei-malul stâng.
Referindu-se la creșterea reală a salariului față de 2020, când salariul a crescut cu 9,4%, Veaceslav Ioniță a precizat că în 2021 creșterea salariului a fost în scădere cu 0,8%; în 2022 cu 11,4%; în 2023 cu 0,6% și doar în 2024 este în creștere cu 8% față de 2020.
„În 2021/2022 și 2023 salariile în Republica Moldova au fost mai mici față de salariul din 2020. În acest an vom avea o creștere de 8% în mediu. Pentru unele categorii de salariați creșterea este mai mică de 8%”, a precizat Veaceslav Ioniță.
Potrivit expertului, dacă în 2021/2022 și 2023 salariații au avut salarii mai mici față de 2020, pensionarii, chiar dacă sunt cei mai vulnerabili cetățeni, în 2021/2022 și 2023 nu au trăit mai rău decât în 2020. În 2021, față de 2020, pensiile au fost în creștere cu 1,6%; în 2022 cu 1,7%; în 2023 cu 15% ; în 2024, estimativ cu 20,7% față de 2020.
„Pensiile lor sunt în acest an sunt cu 20,7% față de 2020. Salariile sunt mai mari cu 8% și nu pentru toate categoriile de salariați. Pensionarii au avut parte de o indexare mai corectă a pensiilor decât salariații bugetari”, a spus expertul.
În 2010, pensia pentru limită de vârstă a fost de 819 lei/lunar; în 2015 – 1156 lei/lunar; 2020 – 1912 lei/lunar; 2024, estimativ – 3850 lei/lunar.
„La noi pensiile încă nu reprezintă 40% din salariul mediu pe economie. Este un obiectiv pe care Republica Moldova nu-l poate atinge deocamdată”, a declarat expertul.
Despre inflație, economistul afirmă că în prezent se înregistrează o ușoară creștere. Nu este grav, dar este neplăcut pentru populație. Dacă anul 2020, în trimestrul I inflația a fost de 6%, în trimestrul IV a ajuns 0,4%. A fost cea mai mică rată a inflației din istoria Republicii Moldova. În 2021, trimestrul III a ajuns până la 6,7%; iar în 2022: trimestrul I – 22,2%, trimestrul III – 34%.
„Criza energetică, criza prețurilor a determinat cea mai mare creștere a inflației din istoria țării în 2022. În 2023, în trimestrul IV a fost de 4,2%. În 2024: trimestrul II – 3,8%, trimestrul IV – estimativ va fi la nivel de 6,9%”, a afirmat economistul.
Referitor la creșterea prețurilor, economistul declară că în 2021 a fost înregistrată o creștere de 13,9% față de 2020; în 2022 – creștere de 48,4% față de 2020; în 2023 – creștere de 54,6% față de 2020; iar în 2024 – creștere de 65,4% față de 2020.
„Ceea ce costa 100 de lei în 2020 astăzi costă 165 de lei sau cu 65 de lei mai mult. O astfel de inflație a fost în Republica Moldova 20 de ani în urmă”, a spus economistul.
Analizând producția globală agricolă de astăzi față de 2018, când a fost înregistrată cea mai bună performanță, analistul economic a menționat că în 2019 a fost 98% din nivelul anului 2018, în 2020 – 71,4%; 2021 – 112,9%; 2022 – 79,9%; 2023 – 99,5%; 2024 – estimativ 92,5% din nivelul anului 2018.
„În agricultură, situația rămâne proastă. Dacă anterior erau patru ani buni și unul rău, acum sunt patru ani răi și unul bun. Unicul an bun din ultima perioadă este 2021. Și volumul producției a fost mare și prețurile au fost bune. Timp de șase ani nu s-a asigurat o creștere a producției agricole. În 2023 nu a fost creștere, dar recuperare față de 2022. Încă nu s-a ajuns la nivelul anului 2021. În agricultură situația rămâne complicată. Noi aproape am ajuns situația anilor 1990”, a menționat analistul economic.
Cu referire la producția industrială de astăzi, față de 2019, când a fost cea mai bună situație, expertul a specificat că în 2020 a fost 94,5% din nivelul anului 2019; în 2021 – 105,9%; 2022 – 100,5%; 2023 – 96,9%; 2024 – 94,5% din nivelul anului 2019.
„După agricultură, mai complicată este situația în industrie. În industrie oscilațiile sunt doar în jos. Doar în 2021 producția industrială a fost pozitivă, datorită prelucrării producției agricole. Industria noastră nu s-a recuperat și nu a ajuns încă ceea ce a fost cândva. Nu există nici o viziune cum să fie scoasă industria din criză și să fie asigurată dezvoltarea industrială a țării. Dacă anterior, diferența dintre industrie și agricultură era de 2,5 ori, acum este mai puțin de două ori. Agricultura s-a dezvoltat mai bine”, potrivit expertului.
Stă bine, afirmă economistul, sectorul construcției de locuințe noi. 2015 a fost anul cu cea mai bună situație, iar în 2017 sectorul a fost 82,8% din nivelul anului 2015, în 2021 – 165%; 2023 – 95,1%; 2024 – 109,4%, iar 2025 cel mai probabil tot va fi marcat de creștere.
Transportul de pasageri s-a recuperat destul de bine, specifică expertul. Dacă în 1970 s-au transportat 3,6 mild/pasageri/km; în 1990 – 8,9 mild/pasageri/km; în 2000 – 2,4 mild/pasageri/km; în 2009 – 6,7 mild/pasageri/km; în 2020 – 2,9 mild/pasageri/km; în 2024 s-a ajuns la 6,4 mild/pasageri/km.
Cel mai bine arată transportul aerian, este de părere Veaceslav Ioniță. Dacă în 1960 pe cale aeriană s-au transportat 200 mii/pasageri; în 1975 – 700 mii/pasageri; 1990 – 900 mii/pasageri; 2000 – 221 mii/pasageri; 2010 – 649 mii/pasageri; 2015 – 1 mil 085 mii/pasageri; 2017 – 1 mil 640 mii/pasageri; 2020 – 385 mii/pasageri; 2022 – 1 mil 200 mii/pasageri; în 2024 s-a ajuns la 1 mil 423 mii/pasageri.
„Anularea regimului de vize, semnarea Acordului de Asociere cu UE, deschiderea spațiului aerian, a dus la ceea că la noi transportul aerian de pasageri a explodat. Anul viitor am putea bate recordul istoric atins în 2016”, estimează Veaceslav Ioniță.
Despre transportul de mărfuri, economistul a declarat că rezistă funturnilor. În 1970 s-au transportat 11,6 mild/tone/km; în 1985 – 18,9 mild/tone/km; 1999 – 2,3 mild/tone/km; 2006 – 6,2 mild/tone/km; 2010 – 4,2 mild/tone/km; 2019 – 6,5 mild/tone/km; 2022 – 7,9 mild/tone/km; 2023 – 7,7 mild/tone/km; iar în 2024 – 7,9 mild/tone/km.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
