Republica Moldova se confruntă cu cea mai gravă scădere a natalității de la obținerea independenței. Potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică, în anul 2025 în țară s-au născut doar 22.100 de copii, cel mai mic număr înregistrat în ultimele decenii.
La 1 ianuarie 2026, populația cu reședință obișnuită a Republicii Moldova era de puțin peste 2,3 milioane de persoane. Statisticile nu includ populația din regiunea transnistreană și municipiul Bender, precum și cetățenii care locuiesc preponderent peste hotare.
Potrivit cercetătorului științific Vitalie Știrba, din cadrul Centrului de Cercetări Demografice al Institutului Național de Cercetări Economice, una dintre cele mai îngrijorătoare tendințe este diminuarea constantă a numărului de nașteri.
„În același timp, scade nivelul de siguranță al tinerelor familii în contextul războiului din regiune și al dificultăților economice din perioada post-pandemică. În plus, asistăm la o scădere constantă a numărului de mame tinere și, în general, a numărului de femei de vârstă fertilă”, a explicat demograful.
Specialistul susține că fenomenul este influențat de mai mulți factori, printre care incertitudinile economice, efectele pandemiei, contextul regional marcat de războiul din Ucraina și reducerea numărului de femei aflate la vârsta reproductivă.
În paralel, migrația continuă să reprezinte principalul factor al declinului demografic. Din totalul de aproximativ 23.000 de persoane cu care s-a redus populația în anul 2025, aproape 13.000 constituie soldul migrațional negativ. Astfel, peste 55% din scăderea populației a fost determinată de plecările peste hotare.
Potrivit lui Vitalie Știrba, ritmul emigrării s-a diminuat comparativ cu anii precedenți, în special după valul masiv de plecări înregistrat în perioada imediat următoare pandemiei și după izbucnirea războiului din regiune.
„Să nu uităm că 2022 a fost anul imediat următor lockdown-ului, când s-au deblocat toate fluxurile migratorii, iar un număr semnificativ de persoane a plecat și pe fundalul panicii provocate de război. Odată ce situația s-a mai stabilizat, ritmul emigrărilor a scăzut”, a precizat cercetătorul.
Totuși, expertul observă și unele evoluții pozitive. În ultimii ani se înregistrează o creștere a numărului de moldoveni care revin acasă după perioade îndelungate petrecute peste hotare, în special persoane aflate la vârsta pensionării și migranți din primele valuri de emigrare.
În ceea ce privește procesul de integrare europeană, demograful consideră că acesta nu va genera un nou exod masiv al populației.
„Cei care au avut cu adevărat intenția să plece au plecat deja”, afirmă Vitalie Știrba.
Pe termen lung, evoluția demografică a țării va depinde și de dezvoltarea infrastructurii locale și de calitatea serviciilor publice. Potrivit expertului, localitățile care nu beneficiază de acces la apă, canalizare și alte servicii esențiale vor continua să piardă populație.
„În localitățile unde nu există acces la apă, canalizare sau alte servicii edilitare de bază, vom asista în continuare la o descreștere accentuată a numărului de locuitori”, a concluzionat cercetătorul.
