De cele mai multe ori, cojile de cartofi, zațul de cafea, iarba tunsă, frunzele, resturile de salată și multe alte deșeuri organice ajung la gunoi, sunt arse sau lăsate pe câmp. Însă, puțini știu că peste 40% din volumul total al deșeurilor produse în gospodării este biodegradabil – adică poate fi transformat în compost.
Compostul este un îngrășământ natural, bogat în nutrienți, obținut prin descompunerea resturilor organice. În loc să polueze, aceste resturi pot hrăni solul, plantele, legumele și pomii – fie în grădină, fie în ghivecele de pe balcon.
De ce să compostezi?
Indiferent dacă locuiești la curte sau la bloc, compostarea aduce numeroase beneficii:
- Reduce semnificativ volumul de gunoi;
- Reduce contaminarea deșeurilor reciclabile;
- Elimină mirosurile neplăcute din coșul de gunoi;
- Oferă un îngrășământ natural, gratuit;
- Evită arderea resturilor vegetale – deci contribuie la un aer mai curat;
- Este un gest concret de grijă față de mediu.
Compost rece vs compost fierbinte – care e diferența?
Există două metode principale de compostare: compostul rece și compostul fierbinte.
Compostarea rece presupune adăugarea treptată a resturilor organice într-un container sau grămadă, fără control strict al temperaturii. Procesul este lent, durează între 6 luni și 1 an, dar necesită efort minim. Este ideal pentru gospodării mici sau persoane care nu generează multe deșeuri biodegradabile.
În schimb, compostarea fierbinte implică o gestionare mai activă a compostului: straturi bine echilibrate, umiditate controlată, aerisire regulată și o cantitate suficientă de materie organică adunată deodată. Acest tip de compost atinge temperaturi de 55–70°C, ceea ce accelerează descompunerea și distruge semințele de buruieni sau agenții patogeni. Rezultatul? Un compost matur în doar 4–8 săptămâni.
Metode de compostare pentru orice tip de locuință
Compostarea în grădină (gospodărie rurală)
Aceasta este cea mai simplă și tradițională metodă de compostare, perfectă pentru gospodăriile care dispun de un teren la curte. Nu ai nevoie de echipamente speciale, ci doar de un spațiu și puțină organizare.
Ce îți trebuie:
- Un colț umbrit și bine aerisit din curte, ideal pe sol direct, nu pe beton;
- Două-trei găleți, lăzi sau saci în care să colectezi zilnic resturile organice din bucătărie și grădină (ex: coji de legume, iarbă tunsă, zaț de cafea);
- Materiale uscate precum frunze, paie, carton rupt sau rumeguș pentru a echilibra compostul;
Cum funcționează:
Resturile se adaugă treptat în grămada de compost sau în spațiul amenajat, în straturi alternante:
- Strat verde (umede, bogate în azot): coji de legume și fructe, iarbă proaspătă, zaț de cafea;
- Strat maro (uscate, bogate în carbon): frunze uscate, hârtie simplă, paie, rumeguș.
Pentru un proces eficient:
- Compostul trebuie umezit ocazional, astfel încât să fie umed ca un burete stors (nici uscat, nici prea ud);
- Se amestecă bine la fiecare 2–3 săptămâni pentru a asigura oxigenul necesar procesului de descompunere.
După 2 până la 6 luni, în funcție de temperatură și materialele folosite, vei obține un compost natural, sfărâmicios, cu miros de pământ, perfect pentru grădină.
Compost în cutii sau containere
Aceasta este o soluție ideală pentru curți mici, grădini urbane sau gospodării semi-rurale, unde nu este posibilă formarea unei grămezi direct pe sol.
Ce poți folosi:
- Cutii din lemn, găleți mari perforate sau cătunuri improvizate din paleți, pentru a crea o ladă de compost;
- Capac sau folie, pentru a proteja compostul de ploi abundente și pentru a menține umiditatea corectă;
Cum funcționează:
- Adaugi alternativ materiale „verzi” și „maro”, ca în metoda clasică;
- Verifici umiditatea: dacă este prea uscat, stropești ușor cu apă;
- Aerisirea este esențială: o dată pe săptămână, conținutul se amestecă pentru a accelera procesul de compostare.
https://www.facebook.com/moldovafaradeseuri/videos/582325524193462
Compostarea în apartament
Chiar și într-un apartament poți composta fără mirosuri neplăcute sau insecte. Iată o metodă adaptată spațiilor mici: Bokashi (metodă japoneză, ideală pentru bucătării sau balcoane).
https://bokashi.md/cum-transformam-bokashi-in-sol/
Ai nevoie de:
- O găleată etanșă (cu capac și, ideal, cu robinet);
- Tărâțe Bokashi (conțin microorganisme benefice);
Cum funcționează:
Se adaugă resturi și se presară cu tărâțe (1–2 linguri de tărâțe Bokashi peste fiecare strat de resturi organice, aproximativ 5–7 cm de resturi), se presează bine, se închide găleata și se lasă la fermentat timp de 10–14 zile. Rezultatul?
- Un lichid fertilizator pentru plante;
- O pastă fermentată care trebuie dusă la o grădină sau la un centru de compost comunitar.
https://www.facebook.com/reel/2381190618917426
Ce se poate și ce nu se poate composta?
1. Ce nu se compostează niciodată (nici în compost rece, nici în fierbinte, nici în Bokashi):
- Deșeuri din plastic, metal sau sticlă;
- Lemn tratat chimic;
- Excremente de câini sau pisici.
2. Ce se poate pune în orice tip de compost (rece, fierbinte sau Bokashi):
- Coji de legume și fructe;
- Zaț de cafea;
- Coji de ouă zdrobite;
- Hârtie necolorată, carton rupt;
- Iarbă tunsă, frunze uscate, fân, paie;
- Rumeguș;
- Gunoi de grajd, balegă, găinaț.
3. Ce se compostează doar în compost fierbinte sau Bokashi (nu în compost rece):
- Carne și pește;
- Lactate;
- Mâncare gătită cu ulei sau sosuri;
- Uleiuri și grăsimi.
Reguli de aur pentru o compostare reușită
- Amestecă regulat – oxigenul este esențial pentru descompunere. Răscolește compostul o dată la câteva zile sau cel puțin o dată la 2–3 săptămâni.
- Menține umiditatea optimă – compostul trebuie să fie umed ca un burete stors. Dacă se stoarce mai mult de 2 picături dintr-o mână de material, e prea ud; dacă nu iese nimic, stropește ușor.
- Toacă mărunt resturile – cu cât sunt mai mici bucățile, cu atât mai repede se descompun.
- Respectă raportul „verde” – „cafeniu”, adică 1 parte materiale umede (coji, iarbă, resturi alimentare) la 2–3 părți materiale uscate (frunze, paie, carton).
- Alege un loc potrivit – ferit de vânt, ploi puternice sau soare direct. Ideal pe sol, pentru accesul râmelor și al microorganismelor.
- Controlează mirosul și dăunătorii – dacă apare miros neplăcut, adaugă mai multe materiale „cafenii” și amestecă. Pentru a ține la distanță rozătoarele, evită resturile de carne și menține compostul ușor umed.
https://drive.google.com/file/d/1fzysjRSqijEpCHc1lziPqbfJk0QZMny4/view?usp=sharing
(atașat pdf)
Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Comunicarea strategică pentru implementarea Programului Național de Deșeuri Solide în Republica Moldova”, în regiunile 5, 8 și 1, desfășurat de EcoVisio în parteneriat cu E-Circular, cu sprijinul financiar al Suediei. Scopul proiectului este de a încuraja implicarea comunităților și a cetățenilor în gestionarea responsabilă a deșeurilor. Conținutul articolului nu reflectă neapărat poziția oficială a Suediei.
