Într-un climat geopolitic tot mai volatil, Republica Moldova își consolidează parteneriatele internaționale pentru a-și întări securitatea. De la cooperarea cu NATO și Uniunea Europeană la parteneriate bilaterale cu state precum România, Ucraina, Statele Unite sau Germania, Chișinăul încearcă să-și modernizeze sectorul de apărare și să sporească reziliența în fața amenințărilor emergente. Explicăm împreună cu Valeriu Mija, secretar de stat al Ministerului Afacerilor Externe al R. Moldova, care sunt beneficiile acestor parteneriate pentru stat și cetățeni, rolul asistenței externe în modernizarea sectorului de securitate și apărare și cum influențează aceste alianțe poziția Republicii Moldova într-o regiune marcată de tensiuni.
- Cu ce organizații internaționale și state colaborează R. Moldova în domeniul securității și apărării?
Valeriu Mija: „Republica Moldova este membru cu drepturi depline în cadrul celor mai importante organizații internaționale cu atribuții în domeniul securității, precum ONU și OSCE, dar și în alte agenții specializate. În cadrul acestor foruri, țara noastră sprijină activ acțiunea de reformare a ONU și eforturile comunității internaționale care au drept scop transformarea profundă a Organizației pentru a putea răspunde mai eficient cerințelor secolului XXI și pledează pentru un Consiliu de Securitate lărgit care să reflecte mai bine realitățile lumii contemporane care ar asigura o reprezentare mai bună pentru Europa de Est și Africa. La fel, Republica Moldova participă activ la misiunile de menținere a păcii sub egida ONU, OSCE, UE și NATO.
Pe dimensiunea OSCE, R. Moldova susține activ eforturile diplomatice internaționale pentru dinamizarea activității acestui for internațional, luând în considerare și efectele războiului din Ucraina asupra securității în Bazinul Mării Negre și în Europa. În plus, R. Moldova are o cooperare fructuoasă cu institutele autonome ale OSCE – ODIHR, RFoM, HCNM – precum și cu Centrul OSCE de prevenire a conflictelor.
În ceea ce privește colaborarea cu UE pe dimensiunea de securitate, adoptarea Busolei Strategice a UE pentru Securitate și Apărare în 2022 a oferit o viziune clară pentru dezvoltarea unui parteneriat personalizat între Republica Moldova și UE. Din perspectiva noastră, acest proces a început odată cu lansarea, în martie 2022, a Dialogului politic și de securitate la nivel înalt Republica Moldova – UE. Mai mult, UE a oferit Republicii Moldova mecanisme importante, precum Instrumentul European pentru Pace (EPF), destinat modernizării sectorului de apărare încă din 2021, și lansarea, în mai 2023, a Misiunii de Parteneriat a UE în Moldova (EUPM), având mandatul de a sprijini dezvoltarea instituțională a țării pentru sporirea rezilienței naționale și combaterea amenințărilor hibride. De fapt, în mai 2024, această viziune s-a reflectat în Parteneriatul Republica Moldova – UE pentru securitate și apărare, document adoptat de țara noastră pe 21 mai 2024, în marja celei de-a 8-a reuniuni a Consiliului de Asociere UE – Republica Moldova. Suntem mândri că acest parteneriat reprezintă prima inițiativă de acest tip pentru UE. În același timp, așteptăm cu nerăbdare să descoperim noi domenii pentru interacțiune și cooperare reciproc avantajoasă. De exemplu, am fi interesați să stabilim o cooperare instituțională cu Agenția Europeană de Apărare, considerând că Republica Moldova are scop strategic să devină membru UE către 2030.
Cu referire la colaborarea cu NATO, este important de menționat că, pe 16 martie 2024, s-au împlinit 30 de ani de la aderarea R. Moldova la programul Parteneriatul pentru Pace al NATO, care a reunit 57 de state, atât aliați, cât și parteneri. Parteneriatul cu Alianța Nord-Atlantică, care în 2024 a împlinit 75 de ani de la fondare, a avut mereu un rol esențial pentru securitatea și dezvoltarea stabilă a Republicii Moldova. Accentuez faptul că toți președinții R. Moldova au afirmat că participarea statului nostru la Parteneriatul pentru Pace cu NATO este în interesul național. În același timp, Republica Moldova atrage o atenție deosebită cooperării pe linie bilaterală, inclusiv pe componenta de securitate, cu țările vecine România și Ucraina, și se bazează în continuare pe sprijinul consistent oferit de Statele Unite ale Americii. La fel, R. Moldova a pus accent pe dezvoltarea parteneriatelor strategice bilaterale cu partenerii tradiționali cum ar fi: Franța, Germania, Regatul Unit, Italia, Canada, Japonia, Polonia, Turcia, Spania, Cehia, Austria, Bulgaria, Elveția, precum statele din formatul NB-8, care contribuie în mod esențial la dezvoltarea capacităților țării noastre pe dimensiunea de securitate”.
- Ce beneficii obține R. Moldova și cetățenii săi din aceste parteneriate internaționale?
Valeriu Mija: „De-a lungul anilor, cooperarea internațională a Republicii Moldova pe dimensiunea de securitate s-a materializat prin proiecte de reformare a sectoarelor de securitate și apărare conform principiului unei guvernări democratice bune, cu stabilirea unui control democratic funcțional asupra acestor sectoare cu principiul obiectivității, integrității și transparenței.
Asistența și sprijinul acordat de UE pentru reformele democratice au adus beneficii tangibile R. Moldova și cetățenilor săi. În ultima perioada, EU a contribuit semnificativ la perfecționarea sistemului național de gestionarea a crizelor, luând în considerare lecțiile însușite ale crizei refugiaților din Ucraina din 2022 până în prezent și situația tensionată privind asigurarea resurselor energetice din ultimii ani. Prin intermediul Instrumentului European pentru Pace, UE ne-a ajutat în vederea consolidării capacităților de apărare și sporirii rezilienței instituționale pentru gestionarea diferitor tipuri de crize. Volumul total al asistenței aprobate prin intermediul acestui instrument, până în prezent, se cifrează la 137 de milioane de euro. Totodată, avem semnale politice clare de la autoritățile UE că acest sprijin va continua până la finalizarea procesului de modernizare a sectorului de apărare conform standardelor UE. Drept exemplu, oficialii de rang înalt ai UE au anunțat sprijin pe linia EPF pentru RM și în 2025. Un alt element esențial este asistența Misiunii EUBAM, care pe parcursul a 20 de ani a contribuit la o funcționalitate mai bună și transparentă a managementul de frontieră moldo-ucraineană, inclusiv segmentul de frontieră cu Ucraina în regiunea transnistreană, acolo unde până recent autoritățile nu au avut control efectiv.
Cât privește beneficiile colaborării cu NATO, doar în perioada 2007-2018 NATO a ajutat R. Moldova să elimine în siguranță 1.269 de tone de pesticide interzise și substanțe chimice periculoase rămase din perioada sovietică. Costul total estimat al proiectului este de aproape 2,2 milioane de euro. Totodată, este de remarcat cooperarea în cadrul Programului Știință pentru Pace și Securitate (SPS), care s-a axat pe activități îndreptate spre combaterea terorismului, apărare cibernetică, apărare împotriva agenților chimici, biologici, radiologici și nucleari (CBRN), tehnologii avansate și aspectele umane și sociale ale securității. Cu sprijinul Programului SPS al NATO, la dispoziția Ministerului Sănătății din Moldova a fost pus un laborator biologic mobil, iar în 2013 a fost creat Centrul de Reacție la Incidente Cibernetice în cadrul Ministerului Apărării din Moldova, precum și un laborator de apărare cibernetică la Universitatea Tehnică din Moldova. Tot cu sprijinul NATO, R. Moldova își dezvoltă capacitățile naționale de gestionare a urgențelor civile și a dezastrelor prin participarea la activitățile organizate de Centrul Euro-Atlantic de Coordonare a Răspunsului la Dezastre al NATO. Iar pentru a răspunde pandemiei COVID-19, NATO a sprijinit țara noastră cu un pachet de echipamente și materiale medicale, iar în 2024 NATO a livrat echipamente medicale militare în valoare de 700.000 de euro pentru Armata Națională.
La rândul său, OSCE joacă rolul de mediator și contribuie în mod esențial la o soluționare politică cuprinzătoare și de durată a conflictului transnistrean sub toate aspectele sale, precum și la acordarea asistenței și expertizei necesare autorităților moldovene în probleme legate de drepturile omului, statul de drept și societatea civilă, care sunt foarte apreciate.
- Care este rolul ajutorului extern în modernizarea sectorului de securitate și apărare al Republica Moldova?
Valeriu Mija: „Odată cu declanșarea războiului din Ucraina, s-au intensificat amenințările de securitate, inclusiv cele hibride, la adresa Republicii Moldova. Acestea au alimentat o serie de crize de ordin social, umanitar, economic, energetic și de securitate, și au avut un impact negativ asupra cetățenilor. Pentru a face față acestor provocări și pentru a asigura stabilitatea și securitatea sa, R. Moldova a fost nevoită să caute sprijin și parteneriate externe. Cooperarea pe platformele multilaterale, dar și la nivel bilateral, precum și cu UE și NATO, a sporit capacitatea sa de a face față amenințărilor la adresa securității și de a gestiona crizele în mod eficient. La fel, cooperarea cu parteneri internaționali, inclusiv UE, NATO, OSCE și actori bilaterali a fost și rămâne vitală pentru a consolida securitatea și a răspunde eficient provocărilor actuale. Această cooperare implică o serie de mecanisme și instrumente de la dialog politic și cooperare practică până la implementarea de proiecte concrete și schimbul de expertiză. Ca să înțelegem rolul ajutorului extern în modernizarea sectorului de securitate voi aduce câteva exemple de parteneriat stabilite în ultimul an de R. Moldova cu UE și NATO. Astfel, la 21 mai 2024, la Bruxelles a fost semnat Parteneriatul de Securitate și Apărare dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, Republica Moldova devenind prima țară cu care UE semnează astfel de document. Acest parteneriat prevede avansarea formatului existent de consultări UE - R. Moldova în domeniul de securitate și apărare la un format de dialog anual pentru a discuta mediul strategic larg, a aborda problemele specifice de securitate și apărare, a explora noile posibilități de cooperare și, după caz, a pregăti teme de discuție pentru Consiliul de Asociere UE - R. Moldova și la Dialogul UE - R. Moldova la nivel înalt în domeniul politic și de securitate. În același context, trebuie menționat și noul plan de colaborare dintre Republica Moldova și NATO pentru anii 2025 - 2028, aprobat de Guvernul de la Chișinău la 29 ianuarie 2025. Prin urmare, în baza acestei cooperări, R. Moldova urmează să implementeze standarde occidentale pentru a fi rezilientă și pregătită să prevină și să gestioneze eficient crizele și provocările la adresele securității naționale”.
- Cum influențează aceste parteneriate securitatea R. Moldova în contextul provocărilor actuale din regiune?
Valeriu Mija: „Din cauza proximității sale geografice cu Ucraina, R. Moldova a fost puternic afectată de războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei. Războiul a demonstrat că numeroasele provocări cu care ne confruntăm astăzi nu pot fi abordate în mod izolat. Este necesar un efort comun pentru a le depăși. Doar o puternică coordonare a acțiunilor, în conformitate cu dreptul internațional și în colaborare cu partenerii occidentali, cu UE, Statele Unite, cu vecinii România și Ucraina, poate fi restabilită pacea pe continentul european și identificate soluții pentru toate conflictele din regiunea Mării Negre, inclusiv cel transnistrean. Prin dezvoltarea parteneriatelor despre care am menționat mai sus, autoritățile Republicii Moldova au reușit să mențină o situație stabilă în interiorul țării și să evite escaladarea situației de securitate, având în vedere numeroasele provocări la adresa securității naționale, dar și perpetuarea separatismului în regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Datorită fortificării cooperării internaționale, R. Moldova a devenit un partener credibil pe arena internațională, inclusiv un furnizor de securitate, în special la nivel regional. Aceste parteneriate sunt importante și din punct de vedere al soluționării conflictului transnistrean și reintegrării țării, care este un obiectiv primordial pentru autoritățile de la Chișinău, și care necesită efort conjugat pe plan diplomatic, economic, politic și social. Trebuie punctat că nu există altă cale de soluționare a conflictului transnistrean decât cea pașnică”.
Victoria Borodin
