În fiecare an, la 1 octombrie, lumea marchează Ziua Internațională a Cafelei, o ocazie de a celebra nu doar gustul și aroma acestei licori negre, ci și istoria, ritualurile și impactul economic pe care le generează.
Originea cafelei se pierde în istorie, prima mențiune documentară datând din secolul al IX-lea, în regiunea Kaffa din Etiopia, locul de unde se presupune că își trage și numele. De la utilizările inițiale ca aliment în triburile africane, până la consumul rafinat din cafenelele europene, cafeaua a devenit astăzi un simbol global al energiei, inspirației și socializării.
Istorii savuroase și personalități dependente de cafea
De-a lungul timpului, numeroase figuri celebre au fost recunoscute pentru pasiunea lor pentru cafea. Honore de Balzac, de exemplu, consuma zilnic peste 50 de cești pentru a-și susține maratoanele literare nocturne. Beethoven număra cu rigurozitate 60 de boabe de cafea pentru fiecare ceașcă, în timp ce David Lynch mărturisește că bea până la 20 de cești pe zi – dar niciuna după ora 17:30.
Filosoful danez Søren Kierkegaard avea un mod inedit de a-și prepara cafeaua: turna lichidul fierbinte peste o „piramidă” de zahăr. Iar Marilyn Monroe, aflată în impas vestimentar în ziua nunții sale, a folosit cafeaua pentru a colora voalul alb și a-l potrivi cu rochia crem.
Obiceiuri și tradiții legate de cafea în lume
Cafeaua a fost introdusă în Europa în secolul al XVII-lea, iar prima cafenea europeană a fost deschisă în 1645 la Veneția. În Orientul Mijlociu, însă, cafeaua era deja o parte esențială a culturii – prima cafenea a fost deschisă în Constantinopolîn 1475. România nu rămâne în urmă: prima cafenea de pe teritoriul actual al țării a fost deschisă în București, în 1667, de către un negustor turc.
Modul de preparare și consum diferă considerabil de la o țară la alta:
- În Turcia, cafeaua se prepară la nisip, iar în Grecia se adaugă alcool zahărului cub înainte de a fi aprins.
- În Franța, se servește clasicul café au lait sau „za faux” – o cafea slabă, poreclită „suc de șosete”.
- În Italia, patria espresso-ului, se respectă reguli clare: cappuccino doar până la ora 12:00.
- În SUA, cultura coffee-to-go a dus la consumuri uriașe – peste 400 de milioane de cești pe zi, plasând America în fruntea clasamentului global.
Moldova importă anual peste 2 milioane de kilograme de cafea
Și Republica Moldova este o țară cu tradiție în consumul de cafea. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, Moldova a importat în ultimele 12 luni peste 2,16 milioane de kilograme de cafea, în principal din Italia, Germania, Federația Rusă, Polonia și România.
Cea mai mare parte din cafea este prăjită nedecafeinizată, cu un total de peste 2 milioane kg, dintre care peste 1,3 milioane kg provin din Italia. Moldova mai importă și cafea neprăjită (aproximativ 81.000 kg), în special din Brazilia și Etiopia, dar și cafea decafeinizată, o nișă în creștere lentă.
Cafeaua: între mit și știință
Pe lângă istoria sa bogată, cafeaua este înconjurată de numeroase legende – de la caprele energizate ale păstorului yemenit Khaldi, până la dervișul rătăcitor care a descoperit proprietățile miraculoase ale boabelor. În prezent, cafeaua continuă să fie studiată pentru efectele benefice asupra memoriei, atenției și stării de bine.
Ziua Internațională a Cafelei
Ziua Internațională a Cafelei este o inițiativă susținută de Organizația Internațională a Cafelei (ICO) și are ca scop:
- promovarea consumului responsabil de cafea de calitate,
- susținerea micilor producători,
- creșterea gradului de conștientizare asupra impactului economic și social al industriei cafelei.
De la deliciu matinal la ritual social, de la inspirație artistică la simbol economic global, cafeaua continuă să fie o băutură cu poveste. Iar astăzi, pe 1 octombrie, întreaga lume îi dedică o zi specială.
