Îmbunătățirea rezultatelor la testul PISA este unul dintre principalele obiective ale Ministerului Educației și Cercetării. Declarația a fost făcută de ministrul Dan Perciun într-un interviu oferit în exclusivitate pentru MOLDPRES.
Oficialul a menționat că instituția își propune reducerea decalajului de performanță educațională până în 2029. Ministrul a vorbit și despre reformele din educație, alinierea la standardele europene, reorganizarea instituțiilor de învățământ, colaborarea cu Banca Mondială, analiza indicelui de corupție în universități, dar și obiectivele ministerului în domeniul sportului.
MOLDPRES: Potrivit rezultatelor testului internațional PISA 2022, elevii din Republica Moldova au înregistrat scoruri medii semnificativ sub media statelor membre OECD. Acest decalaj de 60–70 de puncte reflectă întârzieri de până la un an și jumătate în dezvoltarea competențelor-cheie necesare în viața reală. Domnule ministru, având în vedere această diferență, ce reforme puneți în aplicare pentru a spori aplicabilitatea cunoștințelor și pentru a aduce o îmbunătățire semnificativă a rezultatelor Moldovei la testarea PISA din 2029?
Dan Perciun: Ne-am propus, într-un mod ambițios, să ne aliniem – ba chiar să depășim România – în ceea ce privește performanțele educaționale. La momentul actual, elevii noștri sunt, în medie, cu aproximativ jumătate de an în urma celor din România în ceea ce privește rezultatele școlare, deși România este un stat cu resurse financiare și capacități instituționale mult mai mari. Tocmai de aceea ne-am asumat un obiectiv ambițios și, cu bună intenție, provocator: să reducem acest decalaj până în 2029, când va avea loc următoarea testare PISA.
Tot ceea ce facem acum – fie că vorbim despre rețeaua „Școlilor model”, alimentația școlară, dezvoltarea curriculumului – este orientat în această direcție. Ne propunem un curriculum nou, cu manuale noi, în 2027, iar toate aceste reforme ar trebui să contribuie la îmbunătățirea performanțelor elevilor. Faptul că am început să avem o evaluare mai obiectivă la finalul clasei a IX-a, cu examene corecte și cu mai puține cazuri de copiat, este un pas important în strategia noastră de creștere a calității studiilor.
Testarea PISA este un reper valoros, pentru că ne arată clar unde ne situăm în raport cu alte țări. Totodată, PISA nu testează doar cunoștințele teoretice, ci capacitatea elevilor de a aplica ceea ce învață în situații din viața reală. De exemplu, matematica studiată la școală trebuie să capete sens și utilitate practică – să ajute elevii să rezolve probleme cotidiene. În acest sens, PISA ne ajută să înțelegem cât de bine reușim, ca sistem educațional, să trecem de la un model centrat pe acumularea de informații la unul axat pe aplicabilitatea cunoștințelor.
În continuare, avem multe discipline excesiv teoretizate, unde se predă și se învață mult, dar fără ca elevii să înțeleagă clar cum pot folosi acele cunoștințe în viața de zi cu zi. Această abordare contribuie la demotivarea elevilor, care se întreabă adesea la ce le folosesc toate informațiile predate. Cunoștințele sunt, desigur, importante, dar trebuie prezentate într-o lumină nouă, cu accent pe utilitate și aplicabilitate. Testarea PISA ne oferă tocmai această perspectivă – una care ne ajută să regândim procesul educațional, astfel încât să devină mai relevant pentru viața reală.
MOLDPRES: Rețeaua Școlilor Model se extinde la 90 de școli, în cadrul unui program al Ministerului Educației. Programul urmărește să dezvolte școli performante în mai multe regiuni, care să poată atrage elevi din diverse localități. Ce impact va avea această extindere asupra sistemului educațional și cum va fi implementat programul?
Dan Perciun: Pentru cei care afirmă că nu se investește suficient în educație, datele vorbesc de la sine. În ultimii patru ani, doar în modernizarea universităților s-au alocat suplimentar 500 de milioane de lei. În paralel, prin programele „Satul European 1” și „Satul European 2” au fost investiți circa 100 de milioane de lei în grădinițe și școli. Totodată, Guvernul pregătește alocarea a circa 800 de milioane de lei anual pentru alimentația gratuită a elevilor — sumă echivalentă bugetului total a 300 de școli cu 100 de elevi. Nu facem economii pe educație, ci, dimpotrivă, investim mai mult ca niciodată. Ceea ce ține de procesul de reorganizare, este discutat la nivel local. Pentru stat, costurile pentru transportul elevilor sau pentru renovarea unei școli către care aceștia sunt transferați sunt semnificative. Așadar, nu este vorba despre o economie, ci despre concentrarea resurselor pentru asigurarea condițiilor moderne și performante în educație. În acest sens, Ministerul Educației a extins Rețeaua Școlilor Model — un proiect prioritar ce urmărește crearea unor centre educaționale de excelență în zonele regionale.
Până acum au fost selectate 90 de școli, iar pentru modernizarea lor a fost deja identificată o finanțare de circa 135 de milioane de lei. Ne-am dorit un program țintit, complementar altor surse disponibile, care să transforme aceste școli în poli educaționali capabili să atragă elevi dintr-o regiune extinsă. Investițiile sunt pe termen lung și urmează un calendar realist: un an pentru identificarea și aprobarea fondurilor, un an pentru proiectare tehnică și un an pentru execuția lucrărilor. În unele cazuri, suntem deja în fază avansată – la Ungheni, de exemplu, pregătim lansarea achiziției pentru lucrări în valoare de 3–3,5 milioane de euro, până la finalul lunii august.
MOLDPRES: Colectarea ilegală de fonduri în școli și grădinițe este o problemă persistenta. Ce măsuri intenționează ministerul să ia pentru a elimina complet colectările ilegale și pentru a crește transparența și responsabilitatea în gestionarea fondurilor în instituțiile de învățământ?
Dan Perciun: Deși am comunicat în repetate rânduri că aceste colectări sunt ilegale, continuăm să primim sesizări, inclusiv din Chișinău, unde părinții inițiază astfel de practici. Aceasta este o tradiție înrădăcinată, care trebuie oprită. Instituțiile responsabile pentru sancționarea acestor practici sunt Centrul Național Anticorupție și fondatorii instituțiilor educaționale – în cazul municipiului Chișinău, Direcția Generală Educație, Tineret și Sport. Problema este agravată de lipsa de reacție fermă din partea unor autorități municipale.
Ministerul Educației nu are pârghiile legale pentru a-i sancționa – noi nu angajăm și nu demitem directori sau profesori. Rolul nostru este să formulăm politici și să oferim instrumente legale. Am pus la dispoziția instituțiilor de învățământ posibilitatea de a deschide conturi guvernamentale prin serviciul MPay, unde părinții pot face donații voluntare, transparente și, dacă doresc, anonime.
Bugetele grădinițelor, de exemplu, sunt administrate de direcțiile de sector, iar instituțiile deseori nu au control direct asupra achizițiilor, din acest motiv, încurajăm grădinițele să treacă la autogestiune. Începând cu 2026, vom introduce o nouă formulă de finanțare a grădinițelor, care va aduce mai multă echitate și autonomie, în special în Chișinău. Condamnăm colectarea de bani în numerar, direct în buzunarul educatorului sau al directorului, acest fenomen trebuie să înceteze. Este cea mai periculoasă formă de abuz și afectează încrederea în sistemul educațional. Pe părinți îi încurajăm să denunțe orice tip de colectare la Centrul Național Anticorupție.
MOLDPRES: În luna februarie, ați anunțat intenția ministerului de a realiza un sondaj privind analiza indicelui de corupție în universități, cu scopul de a identifica și combate fenomenele de mită în învățământul superior. Care sunt rezultatele sondajului?
Dan Perciun: Am întârziat puțin cu demararea procesului, dar compania este deja contractată. În cel mai apropiat timp vom avea prima ședință cu rectorii pentru a definitiva metodologia. Având în vedere că studenții sunt în vacanță, colectarea datelor va avea loc, cel mai probabil, în septembrie-octombrie, iar publicarea rezultatelor – în noiembrie.
Este pentru al doilea an consecutiv când este realizat acest sondaj. În 2023, datele au fost publicate în luna iunie, însă anul acesta vor fi disponibile în toamnă, ceea ce va permite o comparație relevantă pentru cele șapte universități analizate. Ne dorim ca acest barometru să contribuie la responsabilizarea noastră, a rectorilor și a societății în ansamblu.
Este un instrument de monitorizare a progreselor și de identificare a zonelor vulnerabile în sistemul de învățământ superior.
Sondajul vizează trei dimensiuni esențiale: Calitatea procesului educațional, evaluată prin indicatori precum activitatea didactică, condițiile din cămine, cantine, accesul la materiale etc., Integritatea academică, inclusiv percepția privind fenomenul mitei și Integritatea fizică, cu accent pe prevenirea hărțuirii sexuale.
Ne propunem să înțelegem mai bine percepția studenților asupra acestor fenomene și să acționăm în consecință. Vrem ca astfel de practici – fie că e vorba de mită, fie de hărțuire – să dispară din universitățile noastre.
