Biroul Național de Statistică prezintă informația privind nivelul infracționalității în anul 2024.
Numărul infracțiunilor înregistrate este în creștere față de anul precedent
Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2024, pe teritoriul Republicii Moldova au fost înregistrate 24,6 mii infracțiuni, în creștere cu 2,5% comparativ cu anul 2023, dar în scădere cu 6,5%, comparativ cu anul 2020. Rata infracționalității, în anul 2024, a constituit 102 infracțiuni la 10 mii locuitori, comparativ cu 99 infracțiuni în anul 2023.
Fiecare a cincea infracțiune este din categoria celor excepțional de grave, deosebit de grave şi grave
Din infracțiunile înregistrate, 21,7% au fost total infracțiuni excepțional de grave, deosebit de grave şi grave (Figura 2), dintre care 3,0% au constituit infracțiuni excepțional de grave şi deosebit de grave, iar 18,7% infracțiuni grave. În ultimii 5 ani, s-a înregistrat o creștere a infracțiunilor grave (cu 11,7%), deosebit de grave (cu 4,4%) și excepțional de grave (cu 3,0%) şi o scădere a celor ușoare (cu 27,8%) și mai puțin grave (cu 1,2%).
Nivelul infracționalității este mai mare în mediul urban
Cele mai multe infracțiuni au fost înregistrate în mediul urban (60,4%). Fiecare a 3-a infracțiune (29,2%) a fost înregistrată în mun. Chișinău, 5,5% - în mun. Bălţi, în Cahul – 2,9% și Orhei – 2,3%.
Fiecare a patra infracțiune înregistrată este comisă în locuri publice
Fiecare a patra infracțiune înregistrată a fost săvârșită în locuri publice (22,6%). Totodată, din total infracțiuni înregistrate, cu aplicarea armelor de foc, explozivelor, grenadelor și minelor au fost înregistrate 94 infracțiuni, inclusiv: 26 cazuri de huliganism, 21 cazuri de vătămări intenționate și 6 cazuri de omor.
Mai mult de o treime din infracțiuni sunt contra patrimoniului, iar aproape fiecare a șasea infracțiune este din domeniul transporturilor
În structura infracțiunilor, mai mult de o treime au fost infracțiuni contra patrimoniului (35,4%), 16,9% infracțiuni în domeniul transporturilor, infracțiunile contra autorităților publice și a securității de stat au constituit 13,7%, iar cele contra securității și ordinii publice – 5,6%.
Au fost înregistrate mai multe infracțiuni contra autorităților publice și a securității de stat, infracțiuni contra bunei desfășurări a activității în sfera publică, dar mai puţine infracțiuni informatice și în domeniul comunicațiilor electronice
În anul 2024, comparativ cu anul 2023, au fost înregistrate mai multe infracțiuni contra autorităților publice și a securității de stat (cu 68,4%), infracțiuni contra bunei desfășurări a activității în sfera publică (cu 37,5%) și infracțiuni militare (cu 27,5%). În același timp, au fost înregistrate mai puține infracțiuni informatice și în domeniul comunicațiilor electronice (cu 48,5%), infracțiuni contra patrimoniului (cu 13,0%) și infracțiuni în domeniul transporturilor (cu 2,1%).
Cele mai multe infracțiuni înregistrate care au fost săvârșite din motive de prejudecatăsunt bazate pe considerente de identitate de gen
În anul 2024, au fost înregistrate 48 infracțiuni săvârșite din motive de prejudecată, 60,4% din acestea fiind săvârșite din motive de prejudecată bazate pe considerente de identitate de gen, 10,4% din motive de prejudecată bazate pe considerente de origine etnică, precum și din alte motive (29,2%).
Numărul infracțiunilor săvârșite de minori este în creștere față de anul precedent
În anul 2024, au fost înregistrate 493 infracțiuni săvârșite de către minori sau cu participarea acestora, ceea ce a constituit 2,0% din total infracțiuni înregistrate. Comparativ cu anul 2023, se atestă o creștere cu 9,8% a infracțiunilor săvârșite de minori. Cel mai frecvent minorii au fost implicați în săvârșirea furturilor – 45,6%, pungășiilor – 15,0%, huliganismului – 7,7% și jafurilor – 6,7%. La 100 mii copii în vârstă de 0-17 ani au revenit 97 infracțiuni comise de minori, comparativ cu 88 infracțiuni în anul 2023.
Bărbații predomină în numărul victimelor infracțiunilor înregistrate
Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2024, au fost înregistrate 12,9 mii victime ale infracțiunilor. Ponderea bărbaților în numărul total al victimelor a constituit 55,2% comparativ cu 44,8% victime femei. Circa 37,4% din total victime au fost înregistrate în mun. Chișinău, în mun. Bălţi – 6,0%, în Cahul și Drochia câte 3,0%. La 10 mii locuitori au revenit 53 victime.
Femeile predomină în numărul victimelor violenței în familie
În urma infracțiunilor de violență în familie înregistrate, în anul 2024, au suferit 926 persoane, 70,5% dintre victime fiind femei. Atât femeile (52,2%), cât și bărbații (47,3%), victime ale violenței în familie, preponderent aveau vârsta de 35-64 ani. Totodată, ponderea băieților de 0-17 ani victime ale violenței în familie a fost de 2,3 ori mai mare față de cea a fetelor de aceeași vârstă: 25,3% față de 11,0%.
Bărbații predomină în numărul victimelor omorului intenționat
Numărul victimelor omorului intenționat, în anul 2024, a constituit 106 persoane. În medie, la 100 mii locuitori au revenit 4,4 persoane - victime ale omorului intenționat (indicator ODD 16.1.1). La 100 mii bărbați au revenit, în medie, 6,1 bărbați victime ale omorului intenționat, comparativ cu 2,9 femei victime ale omorului intenționat care au revenit la 100 mii femei.
Mai mult de 4 din 10 persoane au decedat în urma unui accident rutier
În anul 2024, numărul persoanelor decedate în urma infracțiunilor înregistrate a constituit 396 persoane. În rezultatul infracțiunilor excepțional de grave, deosebit de grave și grave au decedat 328 persoane.
Din total persoane decedate în urma infracțiunilor, mai mult de 4 din 10 persoane au decedat în urma unui accident rutier (41,4%), 17,4% din cauza omorurilor, 10,1% din cauza vătămărilor intenționate și 31,1% din alte cauze.
Numărul persoanelor care au comis infracțiuni este în scădere, iar bărbații predomină în numărul infractorilor
Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2024, au fost înregistrate circa 11,0 mii persoane care au comis infracțiuni, cu 2,0% mai puțin, comparativ cu anul 2023. La 10 mii locuitori au revenit 45,5 infractori. La 10 mii copii în vârstă de 0-17 ani au revenit 15,8 minori care au săvârșit infracțiuni.
În numărul total al persoanelor care au comis infracțiuni, ponderea bărbaților care au comis infracțiuni a constituit 92,1%, comparativ cu 7,9% femei.
Femeile au fost implicate în proporţie de 14,9% în comiterea infracţiunilor grave, din totalul femeilor care au comis infracțiuni, comparativ cu 17,2% dintre bărbaţi. Bărbații care au comis infracțiuni, au fost implicaţi mai mult în săvârşirea infracţiunilor în domeniul transporturilor, iar femeile în săvârşirea infracțiunilor contra patrimoniului.
Femeile care au încălcat legea au vârsta mai înaintată, comparativ cu bărbaţii
Proporția femeilor cu vârsta de 30 ani și peste, care au comis infracțiuni, este mai mare (69,1%) decât cea a bărbaților de aceeași vârstă (60,1%), în timp ce proporția bărbaților în vârstă de 18-24 ani, care au comis infracțiuni, este mai mare (19,4%) decât proporția femeilor de această vârstă (13,5%). Din bărbaţii cu vârsta de 30 ani și peste, care au comis infracțiuni, 25,4% au fost în stare de ebrietate în momentul săvârșirii infracțiunii, iar în cazul femeilor de această vârstă ponderea a constituit 11,4%.
În medie, în fiecare zi, sunt condamnate circa 30 persoane, din care 28 sunt bărbaţi
Conform datelor Agenției Digitalizare în Justiție și Administrare Judecătorească, numărul persoanelor condamnate în primă instanță, în anul 2024, a constituit 10,9 mii persoane, sau în fiecare zi circa 30 persoane au fost condamnate. Comparativ cu anul 2023, numărul persoanelor condamnate în primă instanță a crescut cu 19,6%.
La 10 mii locuitori, în medie, au revenit 44,9 condamnați în primă instanță, comparativ cu 37,6 în anul 2023. La 10 mii femei au revenit, în medie, 6,3 femei condamnate comparativ cu 89,1 bărbaţi condamnați la 10 mii bărbați. Rata minorilor condamnați a înregistrat un nivel de 5,5 condamnați la 10 mii copii de 0-17 ani.
Fiecare a treia persoană a fost condamnată pentru infracțiuni în domeniul transporturilor
Pentru săvârșirea infracțiunilor în domeniul transporturilor au fost condamnate 3331 persoane (30,6%), inclusiv 3025 persoane pentru conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate, pentru infracțiuni contra patrimoniului – 1632 persoane (15,0%), inclusiv 867 persoane pentru furt, și pentru infracțiuni contra securității publice și ordinii publice – 924 persoane (8,5%), inclusiv 798 persoane pentru acte de huliganism.
Privaţiunea de libertate, munca neremunerată în folosul comunității și condamnarea condiționată sunt principalele pedepse aplicate condamnaților în primă instanță
În anul 2024, preponderent au fost aplicate următoarele pedepse: închisoarea – 3762 persoane (34,5%), munca neremunerată în folosul comunității – 3586 persoane (32,9%), condamnarea condiţionată – 2027 persoane (18,6%), amenda – 1511 (13,9%). În cazul minorilor, a predominat închisoarea (51,6%), condamnarea condiţionată (18,9%) şi munca neremunerată în folosul comunității (17,8%).
În anul 2024, fiecărui al treilea bărbat condamnat (33,1%) i-a fost stabilită pedeapsa cu muncă neremunerată în folosul comunităţii, comparativ cu 30,7% în cazul femeilor condamnate. Pedeapsa cu închisoare a fost stabilită pentru 28,9% din femeile condamnate, comparativ cu 35,0% din bărbați.
Numărul persoanelor condamnate definitiv este în scădere, iar cei mai mulți deținuți sunt bărbați
În anul 2024, conform datelor Administrației Naționale a Penitenciarelor, în instituțiile penitenciare s-au aflat 5,8 mii persoane, inclusiv 1,1 mii persoane (19,2%) în arest preventiv și 4,7 mii persoane condamnate definitiv (80,8%). Din total persoane aflate în instituțiile penitenciare, 5,3% erau femei și 94,7% - bărbați.
La 10 mii locuitori au revenit, în medie, 19,5 persoane condamnate definitiv. Fiecare al treilea bărbat condamnat definitiv aflat în detenție (34,4%) și aproape fiecare a treia femeie (32,8%) aveau vârsta de 30-39 ani.
Persoanele condamnate definitiv la detenție preponderent au termenul de ispăşire a pedepsei de la 5 până la 10 ani
Conform perioadei de ispășire a pedepsei, 33,7% din persoanele condamnate la detenție își ispăşeau pedeapsa având un termen de la 5 la 10 ani privațiune de libertate, 19,7% ispășeau o pedeapsă de la 10 la 15 ani, iar 15,2% o pedeapsă de la 3 la 5 ani. În anul 2024, în detenţie pe viaţă se aflau 117 persoane (2,5%). În funcție de recidivă, 31,4% din persoanele condamnate definitiv la detenție au fost de 3 și mai multe ori condamnate, 29,6% - de 2 ori condamnate și 39,0% - pentru prima dată condamnate la detenție. În penitenciare, își ispășeau pedeapsa cu închisoare 219 persoane cu dizabilități sau 4,6% din total persoane condamnate definitiv la detenție. Totodată, numărul minorilor care executau pedeapsa în instituțiile penitenciare a constituit 16 persoane.
1 Informația se prezintă fără teritoriul din partea stângă a Nistrului și mun. Bender, cu excepția datelor privind infracțiunile înregistrate, care includ datele Comisariatelor de Poliţie din subordinea Ministerului Afacerilor Interne situate în mun. Bender.
2 Infracțiunile grave reprezintă suma infracțiunilor excepțional de grave, deosebit de grave și grave.
3 Conform Art. 13421 din Codul Penal, prin motive de prejudecată se înțeleg idei preconcepute ale făptuitorului bazate pe considerente de rasă, culoare, origine etnică, națională sau socială, cetățenie, sex, gen, limbă, religie sau convingeri religioase, opinii politice, dizabilitate, orientare sexuală, identitate de gen, stare de sănătate, vârstă, stare civilă, indiferent dacă fapta este comisă în privința persoanei care posedă astfel de caracteristici protejate, în privința bunurilor acesteia ori asociate cu aceasta sau în privința persoanei care acordă suport persoanelor ce posedă astfel de caracteristici protejate ori se asociază cu acestea, această asociere fiind una reală sau percepută ca fiind reală.
Informația a fost elaborată în baza datelor furnizate de Ministerul Afacerilor Interne, Agenția de Digitalizare în Justiție și Administrare Judecătorească, Administrația Națională a Penitenciarelor.
Indicatorii relativi pentru anii 2023 și 2024, dependenți de numărul populației cu reședință obișnuită, sunt calculați utilizând numărul populației cu reședință obișnuită la 1 ianuarie 2024 (date preliminare).
Indicatorii relativi, dependenți de numărul populației cu reședință obișnuită, au fost recalculați pentru anii precedenți folosind numărul final al populației cu reședință obișnuită.
Reședința obișnuită este definită ca locul în care persoana a trăit preponderent în ultimele 12 luni indiferent de absenţele temporare (în scopul recreării, vacanţei, vizitelor la rude şi prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.).
