Mii de cetățeni moldoveni cu dublă cetățenie au fost lăsați fără cărțile de identitate românești direct la frontieră, după ce autoritățile din România au declanșat cea mai amplă operațiune de verificare și anulare a domiciliilor fictive din ultimul deceniu. Polițiștii de frontieră sunt obligați să rețină documentele atunci când sistemele informatice indică faptul că adresa înscrisă în acestea nu mai este valabilă.
Potrivit datelor oficiale, doar în 2025 au fost dispuse 70.860 de anulări de domiciliu, numărul total ajungând la 143.831 până la jumătatea lunii noiembrie. Iar efectele se resimt imediat: în perioada 2024–2025, peste 2.000 de buletine românești au fost reținute la frontieră, fie din cauza alertelor administrative, fie pentru că actele figurau ca pierdute sau furate.
Fenomenul nu este nou, însă amploarea lui a explodat în ultimii ani, pe fondul lipsei unor instrumente legale prin care autoritățile să verifice dacă persoanele locuiesc efectiv la adresele declarate. Ministerul Afacerilor Interne (MAI) recunoaște că, până în 2023, legislația românească permitea stabilirea domiciliului aproape exclusiv în baza unei declarații pe propria răspundere, fără controale în teren și fără limită de persoane la aceeași adresă.
În acești ani, mii de cetățeni, inclusiv străini deveniți între timp cetățeni români, au reușit să-și stabilească domiciliul în mod formal în locuințe în care nici nu au locuit vreodată. „Documentele se bucură de prezumția de autenticitate și de buna-credință a solicitantului. Instituțiile nu pot realiza verificări investigative asupra realității datelor declarate”, explică MAI.
Situația s-a schimbat în iunie 2023, când a intrat în vigoare o lege ce limitează la maximum 10 persoane numărul celor care pot avea domiciliul la aceeași adresă – cu excepția membrilor familiei extinse. Odată cu această reformă, serviciile de evidența persoanelor au început verificările.
Procedura presupune: verificări în teren efectuate de poliție; invitații la audieri pentru persoanele vizate; anularea datelor din Registrul Național de Evidență a Persoanelor atunci când se confirmă că persoana nu locuiește la adresa declarată. Rezultatul: zeci de mii de domicilii anulate, iar actele de identitate aferente devin nevalabile.
Anularea domiciliului generează automat o alertă administrativă în Sistemul Informatic Național de Semnalări (SINS) și în Sistemul de Informații Schengen (SIS). Astfel, polițiștii de frontieră sunt obligați prin lege să rețină cartea de identitate și să o trimită autorităților competente.
În practică, asta înseamnă că mii de moldoveni rămân fără buletin românesc în timpul călătoriilor, adesea fără să fi fost informați că domiciliul lor a fost anulat anterior.
MAI confirmă că fenomenul domiciliilor fictive este legat și de activități infracționale. În ultimii doi ani: au fost efectuate aproape 300 de percheziții în județele Suceava și Botoșani; au fost ridicate peste 8.700 de documente neconforme; anchetele vizează rețele care, cu sprijinul unor funcționari locali, facilitau obținerea de acte de identitate românești pentru cetățeni străini; multe documente au fost emise pe baza unor certificate de cetățenie falsificate sau a unor domicilii fictive.
Pentru persoanele afectate, inclusiv pentru cei care au acționat fără intenție frauduloasă, efectele sunt semnificative:
-
buletine reținute la frontieră;
-
imposibilitatea utilizării documentului pentru liberă circulație în UE;
-
dificultăți la obținerea unor servicii sau beneficii în România;
-
necesitatea reluării procedurii de stabilire a domiciliului și a actului de identitate.
În lipsa unei informări oficiale prealabile, mulți află despre anularea domiciliului abia la controlul de la frontieră.
