Cititul, scrisul și învățarea uneia sau mai multor limbi străine pot reduce riscul de demență cu aproape 40%, arată un studiu recent publicat în revista Neurology, jurnalul medical al Academiei Americane de Neurologie. Cercetarea sugerează că milioane de cazuri ar putea fi prevenite sau întârziate prin menținerea unei activități intelectuale constante de-a lungul vieții.
Demența reprezintă una dintre cele mai mari provocări globale de sănătate publică. Numărul persoanelor afectate este estimat să se tripleze până în 2050, depășind 150 de milioane la nivel mondial, ceea ce pune presiune tot mai mare pe sistemele de sănătate și asistență socială, transmite theguardian.com
Cercetătorii americani au analizat legătura dintre expunerea la medii stimulative intelectual și riscul de a dezvolta boala Alzheimer – cea mai frecventă formă de demență – precum și declinul cognitiv ușor (MCI).
Studiul, coordonat de Andrea Zammit, de la Rush University Medical Center din Chicago, arată că sănătatea cognitivă la vârste înaintate este „puternic influențată” de implicarea constantă în activități care stimulează creierul.
„Rezultatele noastre sunt încurajatoare și sugerează că implicarea constantă într-o varietate de activități stimulative mental pe parcursul vieții poate face o diferență în ceea ce privește funcțiile cognitive”, a declarat Zammit. Ea a subliniat și importanța investițiilor publice în biblioteci, programe educaționale timpurii și alte inițiative care pot cultiva interesul pentru învățare.
Cercetarea a inclus 1.939 de persoane cu o vârstă medie de 80 de ani, care nu aveau demență la începutul studiului. Participanții au fost monitorizați în medie timp de opt ani.
Aceștia au completat chestionare privind activitățile cognitive și resursele educaționale în trei etape ale vieții:
-
În copilărie (până la 18 ani): frecvența cititului, accesul la cărți, ziare sau atlase și studierea unei limbi străine timp de peste cinci ani.
-
La vârsta mijlocie: nivelul veniturilor la 40 de ani, resursele din gospodărie (abonamente la reviste, dicționare, permis de bibliotecă), vizite la muzee sau biblioteci.
-
La vârste înaintate (în jur de 80 de ani): frecvența cititului, scrisului, jocurilor intelectuale și nivelul veniturilor din pensii sau alte surse.
Pe parcursul studiului, 551 de participanți au dezvoltat boala Alzheimer, iar 719 au fost diagnosticați cu declin cognitiv ușor.
Cercetătorii au comparat 10% dintre participanții cu cel mai ridicat nivel de „îmbogățire cognitivă” cu 10% dintre cei cu cel mai scăzut nivel.
În grupul cu cel mai ridicat nivel de activitate intelectuală, 21% au dezvoltat Alzheimer, comparativ cu 34% în grupul cu cel mai scăzut nivel. După ajustarea datelor în funcție de vârstă, sex și nivel de educație, s-a constatat că un nivel ridicat de stimulare intelectuală pe tot parcursul vieții a fost asociat cu:
-
un risc cu 38% mai mic de boală Alzheimer;
-
un risc cu 36% mai mic de declin cognitiv ușor.
În plus, persoanele cu cel mai înalt nivel de activitate intelectuală au dezvoltat Alzheimer, în medie, la vârsta de 94 de ani, comparativ cu 88 de ani în cazul celor mai puțin stimulați – o întârziere de peste cinci ani. În cazul declinului cognitiv ușor, diferența a fost și mai mare: 85 de ani față de 78 de ani, adică un decalaj de șapte ani.
Analiza autopsiilor efectuate asupra unor participanți care au decedat în timpul studiului a arătat că cei cu un nivel ridicat de activitate intelectuală au avut abilități mai bune de memorie și gândire și un declin mai lent înainte de deces.
Autorii studiului atrag însă atenția că datele privind copilăria și maturitatea au fost raportate retrospectiv, ceea ce poate afecta acuratețea informațiilor. De asemenea, cercetarea evidențiază o asociere, nu o relație directă de cauzalitate.
Dr. Isolde Radford, reprezentantă a Alzheimer’s Research UK, care nu a fost implicată în studiu, a declarat că rezultatele confirmă faptul că demența nu este o consecință inevitabilă a îmbătrânirii.
„Această cercetare arată că menținerea activității mentale pe tot parcursul vieții poate reduce riscul de Alzheimer cu aproape 40%. Este o dovadă suplimentară că există pași concreți pe care oamenii îi pot face pentru a-și proteja sănătatea creierului”, a afirmat ea.
