Un fermier din raionul Cantemir a fost condamnat de instanța Judecătoriei Cahul (sediu Cantemir), de săvârșirea infracțiunii de trafic de ființe umane prin exploatare prin muncă. În urma deliberării, inculpatul a primit o sentință de opt ani de închisoare și interdicția de a ocupa funcții în domeniul angajării pe cinci ani.
Acțiunea inculpatului a avut loc în perioada februarie – iunie 2019, pe teritoriul unei stâne de ovine situate în raionul Cantemir. Potrivit materialului dosarului, persoanele audiate au relatat că au fost atrase în sistem printr-un lanț de promisiuni false. Acestea au fost convocate spre a lucra la stână cu speranța unui salariu decent, dar condițiile reale se dovediseră a fi diametral opuse celor promise.
Procurorii au demonstrat că inculpatul a abuzat de vulnerabilitatea financiară a trei persoane adulte. Deși a existat consimțământ inițial privind venirea la muncă, acesta a fost obținut prin înșelăciune. Conform declarațiilor părților vătămate, nu au primit niciun ban pentru munca prestată timp de aproximativ patru luni (în cazul a două dintre ele) și respectiv trei săptămâni (pentru cea de a treia).
Suplimentar, s-a stabilit faptul că acte de identitate ale victimelor au fost reținute de inculpat sub pretextul întocmirii unor contracte de muncă. De asemenea, condițiile de cazare erau precare, fără acces la igienă corespunzătoare, iar hrana era insuficientă. Pentru una dintre victime, care avea un copil minor la îngrijire, situația a fost și mai dramatică, copilul fiind lăsat în pădurile unde se aflau animalele și muște, fără protecție adecvată.
Avocatul reprezentant al inculpatului a susținut că nu există elemente constitutive ale infracțiunii de trafic de ființe umane, considerând faptul ca o simplă neînțelegere contractuală sau o încălcare a normelor muncii. Apărarea a invocat faptul că victima a plecat voluntar și că relația a fost bazată pe încredere.
Totuși, instanța a respins aceste aspecte. Magistrații au constatat că refuzul victimelor de a părăsi locul de muncă s-a datorat fricii psihologice și imposibilității materiale de a face față transportului și vieții independente. Fuga nocturnă pe jos a unora dintre victime distanțe mari până acasă este văzută de procurori ca dovadă a constrângerii exercitate.
De asemenea, instanța a remarcat că inculpatul a încercat să impună lucrătorilor să plătească pentru un incendiu ce a avut loc la stână prin prestarea muncii gratuite, o practică clasificată drept „servitute de datorie".
În motivația sentinței, instanța a făcut distincție clară între o încălcare contravențională și o infracțiune penală. S-a reținut că acțiunile nu se rezumă la nerespectarea codului muncii, ci implică recrutarea și adăpostirea persoanelor în scop de exploatare.
Judecătorii au luat în calcul probele materiale ridicate de organul de urmărire penală, inclusiv buletinele de identitate ale victimelor găsite la domiciliul inculpatului, precum și anchetele sociale efectuate, care au confirmat situația de vulnerabilitate a familiilor acestora înainte de angajare.
„Consimțământul obținut prin înșelăciune este lipsit de valabilitate juridică. În cazul prezentei cauze, s-a constituit traficul de ființe umane prin exploatare prin muncă”, se arată în motivarea hotărârii.
Înalta instanță a stabilit pedeapsa principală la opt ani de închisoare cu executare într-un penitenciar de tip semiînchis. În plus, s-a dispus privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exersa activitate în câmpul muncii pe o perioadă de cinci ani.
Pe lângă pedeapsa privativă de libertate, instanța a aplicat și o măsură preventivă obligatoare: interdicția inculpatului de a părăsi țara pe o perioadă de 60 de zile, pentru a garanta buna desfășurare a procesului și executarea ulterioară a hotărârii. Aceasta poate fi atacată în termen de 15 zile la Curtea de Apel Sud.
