Republica Moldova caută soluții moderne pentru a-și proteja agricultura de efectele secetei, iar municipiul Cahul se numără printre zonele în care vor fi testate, pentru prima dată, scenarii de reutilizare a apelor uzate epurate în irigarea terenurilor agricole. Inițiativa este dezvoltată cu sprijinul Suediei, în cadrul proiectului „Green Agenda for Moldova”, implementat de Institutul de Mediu din Stockholm (SEI) și finanțat de Agenția Suedeză pentru Cooperare Internațională pentru Dezvoltare (Sida).
Sudul țării este considerat una dintre regiunile cele mai expuse riscurilor climatice, în special secetei. Lipsa surselor suficiente de apă pentru irigare reprezintă o provocare majoră pentru fermierii locali. Tocmai de aceea, implicarea Cahului în acest proiect pilot are o miză strategică: reutilizarea apelor uzate tratate ar putea deveni o alternativă pentru menținerea productivității agricole în vremuri tot mai imprevizibile.
„Pe baza datelor colectate, am elaborat un model de scenarii bazat pe regimul precipitațiilor, necesarul de apă al culturilor și deficitul de irigare, pentru a identifica opțiuni realiste de reutilizare a apelor uzate epurate. Acest demers sprijină elaborarea unei metodologii naționale pentru gestionarea circulară a resurselor de apă – un pas concret în adaptarea la efectele schimbărilor climatice”, a declarat Arno Rosemarin, cercetător principal SEI.
În următoarea etapă, experții vor elabora scenarii specifice pentru Cahul, Căușeni și Cantemir, analizând:
- modalități de stocare și distribuție a apei tratate;
- raportul cost–beneficiu al utilizării apei epurate în agricultură;
- riscurile potențiale asupra mediului și sănătății publice;
- ajustările necesare ale cadrului legislativ la standardele europene.
De asemenea, vor continua discuțiile cu Ministerul Mediului, Ambasada Suediei și responsabilii Sida pentru extinderea cooperării în domeniul tranziției verzi. Un atelier desfășurat împreună cu inițiativa EU4Green Recovery East a vizat integrarea rezultatelor în alte programe de adaptare climatică.
Moldova se confruntă frecvent cu perioade de secetă care afectează direct culturile agricole și economia locală. În sud, inclusiv în Cahul, fenomenul duce adesea la pierderi în agricultură și majorări de prețuri la produse alimentare.
