La vârsta de 93 de ani, Alexandru Tecuci privește în urmă cu mândria omului care și-a dedicat întreaga viață unei singure misiuni: promovarea și predarea limbii române. Născut la 1 septembrie, el a lucrat o viață întreagă ca pedagog.
Parcursul său profesional a fost presărat cu responsabilități de seamă. După ce și-a încheiat studiile universitare, a fost repartizat să lucreze la Consiliul de Miniștri din Chișinău, unde timp de opt ani a activat în calitate de redactor de limbă și literatură română. Dincolo de munca de la capitală, destinul l-a purtat la Cahul, oraș pe care îl consideră de o semnificație deosebită în viața sa. Aici a condus ca director Școala Numărul 2 din 1954, iar din 1957 a activat timp de trei decenii în cadrul Școlii-internat, unde a fost de asemenea director.
De-a lungul carierei, profesorul a militat necontenit pentru corectitudinea lingvistică și pentru păstrarea identității prin cuvânt, înfruntând numeroase provocări într-o epocă în care presiunile ideologice își spuneau cuvântul. Astăzi, în casa sa plină de istorie, se mândrește cu o bibliotecă impresionantă de aproximativ 1.500 de cărți, cititul fiind activitatea care îi menține mintea aprinsă și spiritul tânăr.
Pentru Alexandru Tecuci, lectura rămâne un refugiu esențial și un mod de viață, iar scriitorul său de suflet este Mihai Eminescu, despre care mărturisește că i-a călăuzit pașii și i-a întărit convingerile.
