În ultimii ani, sintagma „se închid școlile” a devenit una dintre cele mai sensibile teme din discursul politic moldovenesc. În mediul online se răspândesc mesaje alarmiste, iar autoritățile raionale sunt acuzate că „lasă copiii fără dreptul la educație”. Dincolo de emoție și percepție, stau însă date, procese administrative, realități demografice și decizii care se iau adesea după ani de tergiversare. Iar raionul Cahul este un exemplu reprezentativ pentru ceea ce se întâmplă în multe alte zone rurale ale țării: un teritoriu în care unele școli se reorganizează sau se transformă, în timp ce altele se modernizează, se extind și primesc investiții semnificative, conform Studiului AGORA
Povestea închiderilor și reorganizărilor de școli din Republica Moldova nu este nici simplă, nici uniformă. Datele ne arată contrariul, iar ceea ce la prima vedere pare o decizie „bruscă”, „abuzivă” sau „politică”, este, în realitate, un fenomen complex alimentat de trei direcții mari:
- scăderea continuă a numărului de elevi, în special în satele mici;
- creșterea costurilor pentru menținerea unor instituții cu câte 5-20 de copii;
- presiunea de a oferi calitate reală, nu doar funcționare formală a unei clădiri școlare.
Datele BNS arată că populația școlară a Moldovei este în declin accelerat, în timp ce numărul copiilor de vârstă școlară scade constant în ultimii ani.
A doua direcție este costul ridicat al menținerii școlilor foarte mici, cu 5-20 de elevi. În analizele oficiale ale Ministerului Educației privind reorganizarea rețelei școlare, instituțiile cu efective foarte mici sunt catalogate drept nerentabile din punct de vedere financiar și dificil de administrat eficient.
A treia direcție ține de calitatea educației, element confirmat de rezultatele PISA 2022, unde Republica Moldova a obținut 414 puncte la matematică, sub media OECD (472), iar diferențele dintre elevii din mediul rural și cei din mediul urban sunt pronunțate. Raportul național detaliat PISA 2022 este disponibil AICI. Tot în această direcție se înscrie și continuarea monitorizării performanțelor: în 2024-2025, Ministerul Educației a lansat testarea de bază pentru PISA 2025, semn că sistemul verifică în mod continuu nivelul competențelor elevilor.
Raionul Cahul a devenit în 2025 un punct de interes național, după ce autoritățile raionale au adoptat mai multe decizii de reorganizare a instituțiilor de învățământ din sate precum Lopățica, Bucuria, Lucești, Chircani sau Cotihana. Pentru unele comunități a fost o lovitură emoțională, școala nu este doar o instituție, dar și o parte din identitatea locală. Pentru altele, a fost o decizie demult așteptată, un pas necesar pentru ca elevii să învețe în condiții mai bune, în școli dotate, cu profesori pe specialitate și cu infrastructură modernă.
Prin acest material, încercăm să scoatem discuția din zona fricilor și să o aducem în zona faptelor. Vom explica de ce are loc acest fenomen, cum arată situația concretă în Cahul, câte școli au fost reorganizate, câți copii învățau acolo și unde au fost transferați. Vom analiza motivele oficiale, dar și impactul real asupra familiilor. Vom arăta, în același timp, partea mai puțin vizibilă a poveștii: investițiile în școlile care se dezvoltă, exemplele pozitive din același raion și modul în care reforma poate, în unele cazuri, să îmbunătățească accesul copiilor la educație de calitate.
Nu în ultimul rând, vom pune în balanță atât provocările, cât și oportunitățile, în încercarea de a înțelege nu doar „ce se închide”, ci mai ales de ce se întâmplă și ce urmează. Pentru că, în educație, nu clădirile sunt esențiale, ci șansele reale pe care le au copiii, iar acestea depind de mult mai mult decât prezența unei școli în fiecare sat.
Cadrul general – ce spune contextul naţional?
Analiza ultimilor trei ani în sistemul de învăţământ din Republica Moldova arată că fenomenul închiderilor sau reorganizărilor şcolilor rurale este parte a unui proces mai amplu de adaptare şi optimizare, şi nu (în mare parte) o decizie arbitrară sau izolată. Mai jos vă prezentăm câteva repere-cheie:
Scăderea demografică şi clasele foarte mici: În 2025, în peste 100 de instituţii de învăţământ general din ţară studiază mai puţin de 50 de copii. Aceasta înseamnă că în satele mici, şcolile au clase foarte „depopulate”, ceea ce ridică costurile per elev şi scade eficienţa.
Un raport al United Nations Development Programme (UNDP) pentru Moldova semnalează că aproximativ 22% dintre şcoli au mai puţin de 100 de elevi, iar mai puţin de 3% din elevi învaţă în acele şcoli.
Această fragmentare face sistemul ineficient: costuri mari pentru puţini copii, dar și acces limitat la cadru didactic specializat.
Statistica oficială arată că, la 4 septembrie 2025, erau 1.185 de instituţii „şcoli, gimnazii, licee”. Dacă comparăm cu anii trecuți, observăm că numărul total de școli a scăzut ușor. Acest lucru arată că sistemul educațional trece treptat printr-un proces de reorganizare, în care instituțiile foarte mici sunt integrate în școli mai mari și mai bine dotate.
În august 2024, se anunţa oficial că zece şcoli din ţară vor fi închise începând cu 1 septembrie al aceluiași an, iar alte 13 vor fi reorganizate (prin fuziune/absorbţie). Acest fapt arată că procesul este susţinut la nivel ministerial ca măsură sistemică.
Reformele pentru creşterea calităţii educaţiei
În paralel cu reorganizările, ministerul de profil a lansat o iniţiativă numită „Şcoli Model” / „Reţeaua Şcolilor Model”, care prevede selectarea a peste 35-90 de instituţii pentru renovare, dotare, digitalizare şi transformare în centre de excelenţă. De exemplu, conform unui comunicat din iulie 2025, reţeaua urmează să conţină 90 de şcoli şi bugetul estimat era 220 de milioane de euro pentru modernizare. Tot în 2025, în septembrie, s-au acordat granturi pentru peste 121 de şcoli din ţară pentru digitalizare, STEM şi incluziune.
Aceasta arată că reforma nu se reduce la închidere, dar vizează şi investiţii în evoluţie.
În repetate rânduri, Ministerul Educaţiei a comunicat că această reorganizare asigură acces la o şcoală cu resurse suficiente (laboratoare, profesori specializaţi, echipamente moderne) pentru toți copiii, inclusiv cei din comunităţi mici și rurale. De exemplu, criteriul de selecţie pentru „şcoala de circumscripţie” include capacitatea de a primi elevi din mai multe localităţi, infrastructură, transport, etc. Astfel, mutarea elevilor din şcoli mici către instituţii în care condiţiile sunt mai bune este văzută ca parte a strategiei de îmbunătăţire a calităţii.
În pofida reformelor din ultimii ani, sistemul educațional din Republica Moldova continuă să fie marcat de diferențe semnificative între mediul urban și cel rural. Analize independente, precum cea publicată de Broken Chalk, arată că elevii din sate au, în medie, rezultate mai slabe la evaluări și examene decât colegii lor din orașe. Acest decalaj este alimentat de mai mulți factori: acces redus la laboratoare moderne, lipsa cadrelor didactice pe specialitate, infrastructură mai slabă și oportunități limitate de învățare extracurriculară. Totodată, documentele oficiale care însoțesc procesele de reorganizare subliniază o realitate greu de ignorat: școlile cu foarte puțini elevi devin extrem de costisitoare pentru stat. Costul per elev crește substanțial în instituțiile cu efective mici, pentru că aceleași cheltuieli fixe – încălzire, întreținere, salarii, trebuie acoperite pentru un număr tot mai redus de copii. Această presiune financiară este una dintre principalele argumente care stau la baza optimizării rețelei de școli.
Secretara de stat a Ministerului Educației și Cercetării, Valentina Olaru, explica pentru TV8 că:
„Instituțiile mici depășesc de obicei de două și trei ori costurile per elev, astfel că într-o școală cu până la 50 de elevi, dar de acestea avem aproximativ 30% în întreaga rețea școlară, costul per elev este de aproximativ 44.240 de lei. Iar într-o școală de până la 100 de elevi, unde avem până la 50% din rețeaua școlară din RM, costurile sunt de aproximativ 34.190 de lei, ceea ce este o diferență considerabilă. În școlile de până la 150 de elevi, costurile sunt de 32.790 de lei per elev”.
Situaţia în Raionul Cahul: „Suntem siguri că mai sunt necesare reorganizări”
Pentru a înțelege ce se întâmplă cu adevărat în sistemul educațional din raionul Cahul, e important să pornim de la cifre, iar cifrele arată o rețea școlară extinsă, dar profund dezechilibrată.
În anul de studii 2025-2026, raionul are 48 de instituții de învățământ general: două școli primare, patru școli primare-grădinițe, opt gimnazii-grădinițe, 24 de gimnazii și zece licee. În aceste instituții învață 5.160 de elevi, distribuiți în 216 clase. La treapta primară sunt 1.528 de copii, la gimnaziu - 2.611, iar la liceu - 1.021.
Această distribuție nu reflectă doar dimensiunea rețelei, ci și presiunea demografică asupra ei. În multe sate sunt tot mai puțini copii, iar clasele devin atât de mici încât nu mai pot asigura un proces de predare eficient. Din această realitate a început și procesul de reorganizare.
În ultimii trei ani, între 2023 și 2025, mai multe instituții au trecut prin comasări sau transformări administrative, în special prin integrarea grădinițelor în structura școlilor din localitate. De exemplu, Gimnaziul „Constantin Stere” din Chircani a devenit gimnaziu-grădiniță în 2023, iar în 2025 alte patru școli au trecut prin procese similare în Tartaul de Salcie, Badicul Moldovenesc, Cîșlița Prut și Alexanderfeld. Aceste schimbări nu au însemnat închiderea școlilor, ci doar o reorganizare care să permită folosirea mai eficientă a resurselor acolo unde mai sunt suficienți copii.
În vara anului 2025, însă, au urmat decizii mai sensibile, legate de treapta gimnazială. Patru școli, din Lopățica, Bucuria, Cotihana și Chircani, au fost reorganizate, în principal din cauza numărului foarte redus de elevi.
Maria Bichir, șefa Direcției Generale Învățământ Cahul, a explicat pentru AGORA situația din Lopățica: instituția avea 59 de elevi, iar 29 dintre ei erau în ciclul gimnazial. Pentru acești copii, Direcția Învățământ Cahul a stabilit drept școală de destinație gimnaziul din Moscovei, unde există transport școlar și condiții mai bune.
„În această instituție era o criză mare de cadre didactice, astfel foarte ușor s-a rezolvat situația. Două cadre au fost angajate la instituția gazdă, două predau prin cumul, iar celelalte două erau deja pensionare.”
Maria Bichir, șefa Direcției Generale Învățământ Cahul
Un alt exemplu este școala din Bucuria, unde învățau 30 de copii, dintre care doar 17 în treapta gimnazială. Zece dintre aceștia au fost transferați la gimnaziul „Mircea cel Bătrân” din Moscovei, iar șapte familii au ales școli din municipiul Cahul. Dintre cele șapte cadre didactice implicate, patru au fost imediat angajate în instituțiile vecine, două predau prin cumul, iar o profesoară era la pensie.
Șefa Direcției Generale Învățământ Cahul menționează că reorganizarea de la Cotihana a avut o evoluție neașteptată. Inițial, în iulie 2025, școala a fost transformată în școală primară, după care, în octombrie, a urmat decizia de lichidare totală. Motivul? Părinții celor 28 de copii de la ciclul primar au decis singuri să-și transfere copiii în alte școli, astfel, beneficiind de indemnizația lunară de 1.000 de lei pe o perioadă de doi ani, conform Hotărârii de Guvern.
„Către începutul anului școlar, instituția nu mai avea elevi, iar decizia de lichidare a fost inevitabilă.”
Maria Bichir, șefa Direcției Generale Învățământ Cahul
La Chircani, 52 de elevi învățau în instituție, iar 22 erau gimnaziști. Cei mai mulți dintre aceștia au fost transferați la școala din Larga, iar câțiva au ajuns în instituții din Cahul, în funcție de preferințele părinților.
Aceste reorganizări nu au venit în lipsa comunicării cu comunitatea. Șefa Direcției subliniază că procesul a fost unul discutat intens:
„Discuțiile au fost purtate cu directorii, cadrele didactice și părinții. Pe alocuri au fost aprinse, dar toată comunitatea educațională a fost convinsă că principalul beneficiar al reorganizărilor trebuie să fie elevul.”
Maria Bichir, șefa Direcției Generale Învățământ Cahul
Una dintre cele mai mari temeri ale părinților este legată de transportul copiilor. Maria Bichir a declarat pentru AGORA că toate măsurile au fost luate pentru a asigura deplasarea în siguranță. Consiliul Raional a închiriat două autobuze pentru elevii din Cotihana, școala din Moscovei a introdus o rută suplimentară pentru cei din Lopățica, iar timpul maxim de deplasare într-o direcție este de 15-20 de minute.
Readaptarea elevilor, o reușită
De altfel, adaptarea copiilor în noile școli pare să fie, cel puțin oficial, una reușită.
„Frecvența este bună, iar, din discuțiile cu directorii și psihologii, constatăm o stare de bine, fără sesizări sau neconformități”, spune Maria Bichir. În toate instituțiile care au primit elevi din alte localități au avut loc ședințe cu părinții, întâlniri individuale și programe de adaptare.
Maria Bichir nu ezită să recunoască problemele sistemice care au dus la reorganizări. În prezent, patru instituții din raionul Cahul au sub 50 de elevi, iar alte zece au sub 90, prag considerat critic pentru funcționarea eficientă. În 11 școli există clase cu cinci sau chiar mai puțini copii, un context în care învățământul simultan devine regulă, nu excepție.
„În multe dintre aceste instituții lipsesc cadre didactice calificate, în special la disciplinele reale, care ajung să fie predate de nespecialiști”, afirmă Bichir.
În plus, 11 dintre aceste școli nu au statut de instituții publice cu autonomie financiară, fiind gestionate direct de Direcție, ceea ce complică alocarea resurselor.
Reorganizările au loc însă în paralel cu un val puternic de investiții. Numai în anul 2025, prin programul „Satul European” și contribuțiile Consiliului Raional Cahul, în 11 școli și șase grădinițe s-au făcut lucrări de eficiență energetică, iar alte instituții au beneficiat de reparații ale acoperișurilor, sistemelor electrice, blocurilor alimentare și sanitare. Două școli și trei grădinițe au primit terenuri sportive moderne, iar 12 școli și 14 grădinițe au trecut prin lucrări de amenajare a spațiilor. Toate cantinele școlare au fost dotate și modernizate.
Mai mult, trei licee din Cahul: „Mihai Eminescu”, „Ioan Vodă” și „Vasile Alecsandri” din Colibași, au fost selectate pentru programul național „Școli Model”, iar proiectul Education Quality Improvement Project (EQIP) susține modernizarea a opt instituții școlare și opt grădinițe.
În ciuda dificultăților, Direcția are o viziune clară: procesul de reorganizare nu este încheiat.
„Suntem siguri că mai sunt necesare reorganizări”, spune șefa Direcției, argumentând că multe școli mici, cu elevi puțini și profesori insuficienți, nu pot asigura o educație de calitate.Trebuie să întreprindem toate măsurile pentru a asigura dreptul la educație de calitate tuturor elevilor.”
Maria Bichir, șefa Direcției Generale Învățământ Cahul
Calitatea educației: Un argument central al reorganizării
Analizând cifrele și punând cap în cap realitățile demografice, administrative și educaționale, devine clar că transformarea rețelei școlare din mediul rural nu este un proces haotic sau întâmplător, dar unul determinat de un ansamblu de factori obiectivi cum ar fi scăderea numărului de elevi, dificultatea de a asigura cadre didactice calificate și presiunea de a menține standardele educaționale. Cazul raionului Cahul arată că aceste decizii nu apar izolat, aceasta sunt parte a unei tendințe mai largi, reflectată la nivel național.
Reorganizările din vară au stârnit reacții puternice în unele comunități, dar ele trebuie privite în paralel cu investițiile consistente în infrastructura școlară și cu programele de modernizare aflate în derulare. În același timp în care unele școli mici își reduc treptele de studiu sau se transformă, alte instituții din raion sunt renovate, dotate, digitalizate și integrate în programe precum „Școli Model” sau EQIP, ceea ce sugerează că sistemul se deplasează spre o structură mai eficientă și mai bine conectată la nevoile actuale ale elevilor.
Datele furnizate de Direcția Generală Învățământ Cahul arată că elevii transferați sunt integrați în instituții mai mari, cu cadre didactice pe specialități, transport organizat și programe de adaptare. În aceste condiții, recomandarea specialiștilor este ca atenția să fie mutată de la simbolistica închiderii unei clădiri școlare către rezultatele reale ale învățării: frecvență, participare, performanțe, climat școlar și dezvoltarea competențelor.
Privită în ansamblu, situația raionului Cahul confirmă o tendință națională, rețeaua educațională se reconfigurează, iar această reconfigurare nu înseamnă neapărat pierdere, dar o adaptare la context. Pentru unele sate, procesul este dureros, pentru altele, poate fi o oportunitate, iar pentru întregul sistem, cheia rămâne aceeași: asigurarea dreptului fiecărui copil la o educație de calitate, indiferent dacă aceasta se desfășoară în școala satului sau într-o instituție modernizată din localitatea vecină.
