Ce afecțiuni poate provoca frecventarea piscinei. Vezi recomandările specialiștilor

Ce afecțiuni poate provoca frecventarea piscinei. Vezi recomandările specialiștilor
© Imagine simbol

Vremea caldă și perioada concediilor de vară favorizează frecventarea piscinelor, a parcurilor acvatice și litoralului mării atât de către populația adultă, cât și de către copii. În anumite situații, microorganismele regăsite în apele dulci sau sărate din aceste locații pot determina apariția infecțiilor cutanate, otice, oculare, pulmonare, digestive sau ale sistemului nervos, mai ales la copii și la persoanele cu status imunitar deficient sau care prezintă leziuni ori afecțiuni cronice tegumentare și/sau pulmonare.

Afecțiuni dermatologice

Afectiunile tegumentare favorizate de frecventarea piscinelor sunt reprezentate de către:

  • Granulom – afecțiune tegumentară de cauza bacteriană mai frecvent întalnită în zona genunchilor, manifestată prin aparitia unor papule de culoare violacee, cu evoluție cronică ulcerativă
  • Microepidemii favorizate de moluscum contagiosum – afecțiune virală, caracterizată de leziuni mici hemisferice cu aspect de excrescente, grupate pe zone de microtraumatism
  • Furunculoza – infecție tegumentară datorată stafilococilor prezenti în apa piscinelor
  • Verucile plantare – leziuni tegumentare datorate infecției cu Papilloma virus
  • Eczema de contact – afecțiune tegumentară determinată de hipocloritul utilizat pentru tratarea apei din piscină
  • Dermatofitia piciorului – frecvent întalnită la adultii de sex masculin, se manifestă la nivel interdigitoplantar. determinând prurit accentuat
  • Acneea la clor – afecțiunea constă în agravarea leziunilor preexistente și se datorează clorului utilizat pentru dezinfecția apei piscinelor.

Afecțiuni oculare

  • Xeroza – afecțiune care determina uscarea ochiului prin diminuarea secreției glandelor lacrimale și poate favoriza apariția conjunctivitelor bacteriene
  • Conjunctivita cauzata de infectia cu Chlamydia trachomatis se manifestă prin înroșirea ochilor și secreție conjunctivală mucopurulentă, având o perioadă de incubație cuprinsă între 2-19 zile de la contactul cu apa contaminată.

Afecțiuni ORL

  • Otita externa – otita de piscină este o inflamație la nivelul canalului auditiv extern de etiologie micotică, manifestată prin febră, durere intensă și uneori secreții la nivel auricular
  • Otita bacteriana – se datorează în special infecției cu Pseudomonas aeruginosa, bacterie întalnită în special în apa bazinelor încălzite sau supraaglomerate a piscinelor publice.

Afecțiuni digestive

  • Sindroamele diareice provocate de înghițirea accidentale a apei contaminate cu E.coli se manifestă prin eliminarea de scaune apoase însoțite de crampe abdominale. Contaminarea apei din piscina cu E.coli sau Campylobacter are loc prin intermediul materiilor fecale de la copii care poartă scutec sau adulti care prezintă sindrom diareic acut
  • Dizenteria bacilara determinata de Shigella – infecția are loc prin ingestia de apa contaminată cu materii fecale și este cauzată de un bacil numit Shigella care determină sindrom febril, crampe abdominale și eliminarea de scaune apoase
  • Sindroame diareice cauzate de infectia cu Cryptosporidium hominis si parvum – un parazit care poate supravietui până la 10 zile chiar și în apa clorinată și care determină apariția episoadelor diareice acute cu evoluție auto limitată
  • Giardioza – parazitoza intestinală determinată de ingestia accidentală de apa contaminată cu chisturi de giardia, se manifestă prin crampe abdominale, scaune diareice grasoase si deshidratare
  • Oxiuroza – infecția cu Enterobius vermicularis dupa frecventarea piscinelor este mai rar întalnită și se poate produce prin ingestia accidentală a ouălor sau paraziților vii prezenți în apa din bazine.

Infecții genitale

  • Candidoza vaginala – determinată de diverse specii de candida, se manifesta prin prurit și usturime la nivelul zonei intime, însoțite de secreție vaginală de culoare albă, cu miros de drojdie.

Alte afecțiuni

  • Leptospiroza reprezintă o infecție cauzată de leptospira care determină febra însoțită de frisoane, iridociclită, conjunctivită, neuropatie periferică și în cazuri severe, iritație meningeală; la gravide poate cauza avort spontan
  • Legioneloza sau febra Pontiac -o boală pulmonară determinată de către infecția cu Legionella pneumophila, o bacterie care se întalnește mai mult în instalatiile sanitare ce aprovizionează cu apă jacuzzi-urile, dar și piscinele. Pneumoniile severe cu Legionella apărute dupa frecventarea piscinelor sunt rare, însa prezintă risc crescut de evoluție nefavorabilă mai ales copii si persoanele cu status imun deficitar, vârstnici sau la cele care asociază comorbidități ale sistemului respirator
  • Pneumonia de hipersensibilizare – o patologie respiratorie rară care se datorează infecției cu Mycobacterium avium inhalată dupa răspandirea acestora în aer de către echipamentul incorect dezinfectat al piscinelor acoperite. Cunoscută și sub denumirea de alveolită alergică extrinsecă, afecțiunea evoluează sub forma unei inflamații la nivel pulmonar determinând apariția unui sindrom pseudogripal, cu febră, frisoane, tuse, dispnee și cefalee
  • Iritatiile provocate de cloramine – cloramina sau clorul rezidual legat, reprezintă substante rezultate în urma legării clorului de produse organice de proveniență umană, care se formează în apa bazinului și sunt degajate ulterior în atmosferă. Cloraminele pot irita mucoasa repiratorie și ochii, determinând senzația de usturime oculară, tuse și dispnee, în special în cadrul piscinelor acoperite care nu beneficiază de ventilație corespunzatoare.

Prevenirea bolilor contractate de la piscină

Majoritatea patologiilor favorizate de frecventarea piscinelor pot fi prevenite prin urmarea unor reguli simple și anume:

  • Efectuarea unui duș înainte și după înotul în apa bazinelor special amenajate
  • Evitarea ingestiei accidentale de apa în timpul înotului
  • Evitarea piscinelor atunci când există simptome asociate sindromului diareic sau tegumentul prezinta leziuni cu risc de infectare
  • Spălarea corespunzatoare a mâinilor dupa schimbarea scutecului sugarului pentru a evita contaminarea apei din bazin cu bacterii enteropatogene
  • Purtarea de încălțăminte specială pe toate suprafetele comune ale bazinului
  • Utilizarea unui spray antimicotic dupa spălarea și uscarea picioarelor
  • Utilizarea prosoapelor proprii pentru acoperirea sezlongurilor, scaunelor de la piscina
  • Utilizarea unei căști de înot speciale pentru evitarea contaminării canalului auditiv extern cu bacterii din apa bazinului.

În cazul în care apar manifestări clinice suparatoare, adresați-vă medicului pentru un consult de specialitate pentru a evita agravarea simptomatologiei.

Articole similare