Ce se întâmplă după privatizare: Istoria a cinci giganți industriali din Moldova

Ultimele trei decenii ale privatizării din Moldova au fost pline de fluctuații. Economia a fost afectată de trei valuri mari de privatizare, care au schimbat statutul a peste 2.000 de întreprinderi mari și mijlocii.

Printre acestea, au existat exemple deosebit de interesante, inclusiv cele cu participarea capitalului internațional, care a transformat proprietatea problematică de stat în obiective strategice cu un potențial solid, scrie logos-pres.md

Una dintre cele mai elocvente dovezi este fosta fabrică de ciment din Rezina. Aceasta a fost o facilitate specială: în perioada sovietică, proiectul Fabricii de Ciment Rezina a câștigat primul loc la expoziția VDNKh de la Moscova. Construcția grandioasă a durat aproximativ zece ani, iar în 1985 fabrica și-a produs primele produse. Capacitatea fabricii gigant era de 2,7 milioane de tone de ciment pe an, iar suprafața totală depășea 213 hectare.

În 1991, din cauza unei scăderi accentuate a pieței de desfacere, fabrica a început să își reducă rapid volumele: capacitatea acesteia fiind utilizată doar în proporție de 12%. Trei ani mai târziu, întreprinderea a fost reorganizată în SA „Ciment” cu o cotă majoritară de stat. Proprietarul a refuzat complet să investească, astfel încât SA „Ciment” a intrat în criză, acumulând datorii de 40 de milioane de lei. Cu o asemenea „zestre” a fost inclusă în programul de privatizare, iar în 1999 controlul a fost cumpărat de compania franceză „Lafarge”.

Perioada de restaurare a fabricii a durat cinci ani, timp în care „Lafarge” a investit 17,7 milioane de dolari. În total, noul proprietar a investit aproximativ 40 de milioane de euro în întreprinderea sa.

Încasările la impozitul pe venit din transmiterea în locațiune a bunurilor imobile, în creștere cu peste 33% 8 octombrie 2024

Investitorul francez a reușit să extindă gama de produse, să pună în funcțiune o stație automată de încărcare în vrac a cimentului și să instaleze utilaje moderne pentru ambalarea și stivuirea cimentului. De asemenea, au fost montate filtre noi la unitățile de producție, reducând nivelul de emisii nocive. Fabrica a devenit un fel de model de afacere regională înfloritoare: în 2022, veniturile din vânzările „Lafarge Ciment Moldova” s-au ridicat la 915 milioane de lei, iar profitul net – 121 de milioane de lei.

Un alt exemplu este fabrica de tutun din Chișinău „Tutun-CTC”, fondată în 1924. Această proprietate de stat a fost promovată activ pentru vânzare începând cu sfârșitul anilor ’90. Abia în 2019, pachetul majoritar al acțiunilor (90,81%) a fost achiziționat de compania „Le Bridge Corporation Limited”. Noul proprietar a început cu o transformare radicală a întreprinderii. Secțiile de producție ale fabricii nu au fost modernizate din anii ’60, așa că primele investiții au fost direcționate către modernizarea capacităților de producție. De-a lungul anilor, în fabrică au fost investiții de milioane de dolari, iar acum și-a recâștigat statutul de jucător important pe piață. În vara anului 2023, „Tutun-CTC” a semnat cu „Philip Morris International” un contract privind producția unor branduri din portofoliul PMI. Investițiile inițiale ale „Philip Morris” în fabrica din Chișinău sunt estimate la aproximativ 3 milioane de dolari și  presupun instalarea unor echipamente suplimentare, inclusiv a sistemului de trasabilitate a produselor din tutun „Track and Trace”, precum și instruirea personalului.

Potrivit directorului „Philip Morris Moldova”, Elena Naumenko, la selectarea partenerului de afaceri s-a ținut cont de reputația companiei, precum și de faptul că, din punct de vedere tehnic, fabrica este dotată cu unități de producere moderne, care corespund în totalitate celor mai riguroase standarde internaționale. În plus, echipamentele sunt compatibile cu producerea portofoliului PMI. Fabrica de tutun din Chișinău are o reputație solidă și stabilă, iar produsele sale nu sunt implicate în comerțul ilegal, inclusiv pe piețele externe. Totodată, întreprinderea este pregătită să colaboreze cu companii internaționale: dispune de echipamente performante și personal calificat, conform standardelor internaționale. Acordul este considerat reciproc avantajos și ar trebui să aibă un impact pozitiv asupra dezvoltării mediului de afaceri local. În decembrie 2023, „Tutun-CTC” a început producția de țigări comandate de PMI cu marca „Bond Street”, iar în curând, fabrica va începe să producă brandurile „Chesterfield” și „L&M”.

O altă poveste de succes este cea a fabricii de încălțăminte din Chișinău „Zorile”. Această întreprindere legendară a fost fondată în 1945 și a ajuns rapid la o capacitate de producție de 8 milioane de perechi de încălțăminte pe an. La începutul anilor ’90, „Zorile” a rămas fără piața de desfacere din fosta URSS, iar ca soluție temporară, a început să îndeplinească comenzi de materii prime pentru mai multe întreprinderi străine. Practic, fabrica din Chișinău activa doar pe baza contractelor de muncă și nu își comercializa propriile produse. Un moment crucial în istoria acestui producător a fost anul de criză 2008, când un fond de investiții american, „Done Investment Limited”, a cumpărat pachetul majoritar de acțiuni(60,3%) al întreprinderii. În doar un an, a fost lansat un program nou de dezvoltare a fabricii și au fost deschise primele 25 de magazine. Totodată, în unul dintre spațiile fabricii, investitorul american a inaugurat centrul de încălțăminte „Zorile”, cu o suprafață de 7,2 mii de metri pătrați. Iar în 2017, pe locul spațiilor de producție a fost construit centrul comercial „Zity Mall”. Ca rezultat al acestor transformări, veniturile din vânzări ale „Zorile” au atins 82,5 milioane de lei, iar profitul net a fost de 16,6 milioane de lei.

O istorie frumoasă se află și în spatele companiei „Viorica-Cosmetic”. Aceasta a fost inaugurată în primăvara anului 1989, dar nu a avut timp să se dezvolte. În 1991, întreprinderea s-a ales cu datorii, la fel ca majoritatea giganților industriali din Moldova în acea perioadă. În 2012 însă, fabrica a fost cumpărată de compania „Daac Hermes”, iar noul proprietar a investit peste 8 milioane de euro în modernizarea acesteia. Astfel, în 2022, veniturile din vânzări ale „Viorica-Cosmetic” au atins 97 de milioane de lei. Fabrica are în portofoliu 400 de produse, exportă în peste 10 țări și dezvoltă 35 de magazine de brand.

Câți moldoveni ridică lunar pensii pentru limita de vârstă mai mari de 100 mii de lei? 18 octombrie 2024

Încă un exemplu notabil este cel al magazinului universal „Unic”, care a fost scos la vânzare de două ori. Abia în 2016, clădirea a fost vândută companiei „Rogob” cu 250 de milioane de lei. Modernizarea obiectivului a fost costisitoare, noul concept fiind dezvoltat de compania germană „Chapman and Taylor”. În urma reabilitării, cinci etaje ale clădirii au fost date în chirie la peste 300 de comercianți. În ultimii opt ani, noul proprietar a investit aproximativ 180 de milioane de lei în infrastructura centrului comercial. Potrivit managerului „Unic”, Leonid Sidorov, în următoarea etapă vor fi investite încă 250 de milioane de lei, o parte dintre acești bani fiind direcționați către construcția unei parcări subterane. Strategia de investiții a avut rezultate remarcabile: în 2022, veniturile „Unic” au atins un nivel record, ajungând la 111 milioane de lei, iar profitul net a ajuns la 85 de milioane de lei.