Eugeniu Grosu, sportiv: ,,Disciplina este și va rămâne mereu cheia oricărui succes.”

Cum ai decis să te ocupi cu sportul și de ce anume taekwondo?

,,De mic copil am fost pasionat de filmele sport, până acum țin minte cum priveam seria de filme «Undisputed». Încă de atunci am avut o dorință mare de a deveni, în viitor, un sportiv. Totuși, o să mint dacă o să spun că dorința asta vine numai din filme, fiindcă, în mare parte, cel mai important rol l-a avut educația pe care mi-au oferit-o părinții. 

De când mă țin minte, întotdeauna am avut dorința de a practica sportul. Când eram în clasa 5-a, un prieten m-a invitat la un antrenament de taekwondo. De la început mi-a placut acest gen de sport. Țin minte și acum momentul primului antrenament și sentimentele pe care le-am simțit când am pășit pragul sălii noastre. Eram un copil de doar 12 ani și ca oricare, aveam emoții. Dar, am zis că trebuie să ofer tot ce e mai bun pentru a demonstra că pot și merit să fiu aici. În ultimile minute ale antrenamentului, antrenorul mi-a întrerupt exercițiile și mi-a cerut să vin lângă el. Deloc nu m-am așteptat la ceea ce avea să se întâmple mai târziu. Am fost lăudat față de toți sportivii, iar acest fapt m-a impresionat atât de mult, încât după primul antrenament am fost mereu în sală și nici nu aveam de gând să lipsesc de la antrenament.”

Cum a fost pentru tine experiența de a obține centura neagră la doar 17 ani? 

,,Centura neagra era una mult așteptată. Ca și fiecare taekwondist, o visam și în somn. Vreau să menționez că la momentul primirii acestui grad, deja eram antrenor. Am avut onoarea de a câștiga încrederea lui Ivan Iliev, pe care îl stimez la nesfârșit, pentru faptul că la așa o varsta fragedă mi-a permis să conduc antrenamentele pentru un grup de copii. Experiența asta m-a facut mai matur, mai disciplinat și, în general, a avut o influență pozitivă către formarea caracterului meu.”

De ce ai ales să te muți în Germania tocmai atunci când taekwondo-ul și activitatea ca antrenor îți promitea succesul? Ce te-a atras în această țară?

,,La întrebarea asta voi raspunde scurt, clar și cuprinzător: dorința de a-mi ridica nivelul de trai. Am ales Germania, din cauza că aici locuiau unii prieteni și persoane pe care le cunoașteam.”

Ce te-a motivat să treci la alt gen de sport și să te concentrezi pe grappling? Ce ai găsit atractiv la acest nou stil de luptă?

Am avut întotdeauna dorința de a-mi vedea potențialul în MMA (Arte Marțiale Mixte), dar din păcate, în orașul nostru, nu a fost posibil. MMA-ul este un sport despre care aud toți, chiar și cei care nu au tangențe cu sportul. Este genul de sport care include toate artele marțiale, iar să supraestimezi importanța luptelor este foarte greu. De baza sunt ,,Striker”. 

Cu luptele la sol nu am avut nimic în comun până în momentul sosirii în Germania. De aceea, am simțit că trebuie să mai lucrez la acest aspect. Din toate stilurile de lupte, am ales grappling-ul,  fiindcă în arsenalul acestui gen de sport se combină multe tehnici și îl consider cel mai apropiat stil de lupte către MMA. Astfel, deja de 8 luni mă axez pe grappling, sub conducerea lui Gabriel Rainho – antrenorul principal al echipei GFTeam Europe din Brazilia. Scopul meu principal rămâne a fi MMA, și ca o pregatire pentru performanțele viitoare în MMA obțin experiență în genul acesta frumos al sportului – grappling.”     

Ce este disciplina pentru tine și cum te-a ajutat să obții aceste rezultate? 

,,Disciplina pentru mine înseamnă sinceritate față de mine însămi. De regimul sportiv nici nu mai vorbesc. Cu siguranță, disciplina este și va rămâne mereu cheia oricărui succes. Vreau să adaug, totodată, că mă antrenez în fiecare zi, de două ori, (dimineața și seara). În total fac 3-4 ore de antrenament, doar duminica am zi liberă.     

Ce te motivează să te antrenezi în fiecare zi și să îți depășești limitele? 

,,Sportul mă face fericit, de fiecare dată când pășesc pe tatami uit de toate problemele. În fiecare dimineață mă trezesc cu recunostință și zâmbet pentru oportunitatea de a mă antrena și de a trai acest stil de viață. A devenit o dependență pentru mine și deja de mult timp nu mai pot să-mi imaginez viața fără sport.”

Care este cel mai mare vis al tău?

,,Cred că ai ghicit deja – să-mi construiesc o carieră sportivă de succes.”

Ce înseamnă pentru tine să fii pe podium, să câștigi medalia de aur? 

,,Să fiu sincer, nu sunt medaliile cele care mă interesează. Mult mai importantă pentru mine este experiența acumulată pe parcursul competițiilor. După fiecare competiție simt progres și evoluție, că trec la alt nivel după fiecare experiență de acest gen. Întotdeauna încerc să lupt de câte ori este posibil, tot mai mult, deoarece lupta competitivă îți oferă o mai bună înțelegere despre ceea ce mai trebuie să îmbunățești. Greșelile făcute în competiții au un potențial foarte mare de a nu se repeta niciodată în luptele ulterioare. Dar, desigur, a fi primul pe podium înseamnă pentru mine confirmarea că am făcut totul corect , este foarte plăcut să vezi când munca ta grea dă roade.”

Cum vezi evoluția ta în sport în următorii ani? Ce obiective ai?

,,Mă văd luptând pe arenele organizațiilor de MMA din Europa. Am un singur obiectiv, puternic: în fiecare zi să simt că am devenit mai bun decât eram ieri. Nu vreau să dezvălui toate obiectivele, prefer mai mult să acționez, decât să vorbesc, așa a fost încă din copilărie.”

Ce sfaturi ai pentru tinerii care vor să urmeze o carieră în sporturile de luptă?

,,Nu îmi place să dau sfaturi și fac asta foarte rar, dar sunt 3 lucruri care m-au ajutat mult întotdeauna – încrederea în puterile proprii, disciplina și curajul.”

Ți-e dor de Cahul? Există posibilitatea să te întorci în viitor și să contribui la dezvoltarea sporturilor de luptă în țară?

Desigur, mi-e dor de Cahul, dar cu mult timp în urmă am decis că ar fi mai bine pentru viitorul meu dacă aș fi acolo unde sunt acum. Îmi văd viitorul în Germania, dar nu exclud posibilitatea de a mă întoarce în Cahul. 

Cred că este prea devreme să mă gândesc la tema dezvoltării sportului în Moldova, în primul rând vreau să mă formez din toate punctele de vedere ca sportiv, mai am multe de învățat, fiindcă sunt abia la început de drum. 

Îți mulțumesc, Eugeniu, pentru timpul și încrederea acordată în realizarea acestui interviu motivațional. Ești un exemplu pentru noi toți și continuă să ne inspiri cu realizările tale! Fie ca visul tău cel mare să devină realitate! Mândră că te cunosc personal!

Autoare: Bianca Gorlenco