Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova a suspendat organizarea alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, după ce a dispus suspendarea executării hotărârilor prin care legislativul de la Comrat a creat o așa-numită „Comisie Electorală Centrală a Găgăuziei”.
Decizia instanței este irevocabilă și vine ca urmare a admiterii recursului depus de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat. Judecătorii au constatat că hotărârile adoptate de Adunarea Populară la 16 decembrie 2025 contravin prevederilor Codului electoral al Republicii Moldova.
Potrivit legislației în vigoare, nu este prevăzută existența unei „Comisii Electorale Centrale a Găgăuziei”, ci doar a Consiliului Electoral Central al Găgăuziei, care face parte din sistemul național al organelor electorale. Mai mult, după intrarea în vigoare a noului Cod electoral, constituirea unor organe electorale neprevăzute expres de lege este interzisă.
În motivarea sa, Curtea Supremă a reținut că punerea în aplicare a hotărârilor contestate ar fi generat riscul anulării viitoarelor alegeri și ar fi putut produce prejudicii ireparabile interesului public. Instanța a subliniat, totodată, că noțiuni precum „candidat de bază” și „candidat de rezervă”, introduse de Adunarea Populară în procedura de desemnare a membrilor comisiei, nu există în legislația națională și nu pot produce efecte juridice.
Ca urmare a deciziei CSJ, alegerile pentru noua legislatură a Adunării Populare a Găgăuziei nu pot avea loc până la soluționarea definitivă a cauzei pe fond. Astfel, procesul electoral din autonomie este suspendat, iar regiunea rămâne fără un cadru legal clar pentru desfășurarea scrutinului.
În contextul acestei situații, inițiativa de creare a comisiei electorale provizorii este asociată conducerii Adunării Populare, în special vicepreședintelui Gheorghi Leiciu, unul dintre promotorii proiectului. În spațiul public au apărut informații potrivit cărora inițiativa ar fi fost susținută și de fostul lider al Adunării Populare, Dmitri Constantinov, condamnat penal și dat în urmărire.
Totodată, experți în drept electoral au atras atenția că structura creată la Comrat risca să afecteze caracterul liber și corect al alegerilor, iar desfășurarea scrutinului sub controlul unui organ neprevăzut de lege ar fi dus inevitabil la contestarea rezultatelor și la punerea sub semnul întrebării a legitimității acestora.
Decizia Curții Supreme de Justiție este văzută ca un semnal ferm privind respectarea statului de drept și a cadrului legal electoral. Instanța a reiterat că organizarea alegerilor trebuie să se desfășoare strict în conformitate cu legislația națională, fără structuri paralele sau intervenții politice care să compromită procesul democratic.
