Angajații întreprinderii de stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM) și-au primit integral salariile restante, iar datoria istorică acumulată de-a lungul anilor a fost lichidată la sfârșitul lunii aprilie. Anunțul a fost făcut de vicepremierul Vladimir Bolea, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, în cadrul unei conferințe de presă susținute pe 6 mai.
„Avem vești bune. (...) Pe 31 decembrie 2024, datoriile salariale erau de aproximativ 144 de milioane de lei, ceea ce însemna aproximativ nouă luni de restanțe la salarii. Pe 31 decembrie 2025, datoriile au fost reduse și au ajuns la aproximativ 49 de milioane de lei. Iar pe 30 aprilie 2026, suma datoriilor la salarii pentru angajații de la CFM este egală cu zero”, a declarat Vladimir Bolea.
Potrivit ministrului, redresarea financiară a CFM a fost impulsionată în primul rând de creșterea veniturilor. Încasările aproape s-au dublat, de la 702 milioane de lei în 2024 la 1,28 miliarde de lei în 2025, evoluție care a oferit întreprinderii resursele necesare pentru acoperirea integrală a costurilor și o mai mare predictibilitate operațională.
Trendul pozitiv se menține și în 2026, iar încasările preliminare pentru luna aprilie sunt estimate la aproximativ 232,3 milioane de lei — o cifră prezentată drept semnal că întreprinderea poate menține ritmul de recuperare și fără acumularea unor noi restanțe.
În paralel cu achitarea datoriilor, autoritățile spun că urmăresc un nou obiectiv: creșterea veniturilor astfel încât, dincolo de plata la timp, să devină posibilă și majorarea salariilor.
„Astăzi, am început să vorbim cu conducerea CFM în vederea majorării încasărilor, să dezvoltăm CFM din punct de vedere economic, ca să trecem și la procesul de majorare a salariilor”, a adăugat vicepremierul.
Pe lângă componenta financiară, ministrul a insistat asupra problemelor structurale de infrastructură moștenite: segmente de cale ferată care au rămas nefuncționale ani la rând, afectând direct capacitatea CFM de a concura pe piața transportului de marfă.
În prezent, sunt în desfășurare lucrări de reabilitare pe mai multe segmente, inclusiv pe direcții strategice pentru transportul de mărfuri. Vladimir Bolea a subliniat că întreprinderea a reconstruit de la zero aproximativ 4 km de cale ferată atât cu ecartament larg, cât și cu ecartament îngust (european), lucru care, potrivit lui, deschide posibilitatea includerii pe rute conectate la rețeaua feroviară europeană.
„CFM a reconstruit de la zero aproximativ 4 km de cale ferată atât largă, cât și îngustă, europeană, ceea ce permite ca aceasta să fie inclusă în traseele Căilor Ferate Europene”, a declarat ministrul, amintind că unele rute ar fi fost închise încă din 2009.
Unul dintre anunțurile cu miză regională vizează reluarea circulației de marfă pe linia Cantemir–Fălciu, care restabilește conexiunea directă cu România și oferă o cale mai rapidă de integrare în rețeaua feroviară europeană.
„Astăzi, rutele de marfă au fost redeschise. Se discută, Parlamentul României trebuie să voteze memorandumul, după care va fi redeschis oficial”, a precizat Bolea.
Dacă va fi formalizată complet, această redeschidere ar putea reduce timpii de transport și ar putea oferi exportatorilor o alternativă mai stabilă la logistica rutieră, mai ales în perioadele de vârf agricol.
Un alt proiect major invocat de ministru este tronsonul Văleni–Cahul–Giurgiulești, unde infrastructura a fost afectată de alunecări de teren. Potrivit lui Vladimir Bolea, au fost executate lucrări de consolidare, inclusiv turnarea a 920 de piloți și întărirea digului.
„Săptămâna trecută, au fost finalizate atât turnarea celor 920 de piloți, cât și construcțiile de întărire a digului”, a declarat ministrul, menționând că linia este funcțională în prezent.
Giurgiuleștiul rămâne un nod strategic pentru export și import, iar funcționalitatea acestui tronson are impact direct asupra costurilor logistice pentru companiile care operează în sudul țării.
În viziunea autorităților, modernizarea și redeschiderea segmentelor feroviare au un scop economic clar: scăderea costurilor și creșterea volumelor transportate, prin mutarea unei părți semnificative a traficului de pe drumuri pe calea ferată.
„Asta înseamnă costuri mai mici, înseamnă profituri mult mai mari”, a punctat vicepremierul, insistând că beneficiile vor fi resimțite de exportatori, agricultori și importatori.
În termeni practici, o rețea funcțională și predictibilă poate reduce cheltuielile cu combustibilul și întreținerea transportului rutier, poate diminua blocajele și poate îmbunătăți accesul la coridoare logistice regionale.
Vladimir Bolea a legat modernizarea CFM și de parcursul de integrare europeană în domeniul feroviar, menționând un proiect comun cu România pentru construcția unui tronson de cale ferată europeană electrificată, după regulile TEN‑T, între Iași și Ungheni.
„Calea Ferată a Republicii Moldova este inclusă într-un proiect împreună cu Ministerul Infrastructurii din România pentru construcția primului tronson de cale ferată europeană, electrificată după toate regulile TEN-T și el va fi de la Iași până la Ungheni. Resurse financiare au fost acordate din partea Uniunii europene, 50% este grant, 50% vor veni din partea bugetului Republicii Moldova (...) Transportul feroviar electric este cel mai ieftin la etapa actuală”, a precizat ministrul.
Dacă proiectul avansează conform parametrilor anunțați, acesta ar putea deschide o rută mai confortabilă și mai accesibilă pentru pasageri spre Iași și mai departe spre București sau alte destinații europene, dar și o infrastructură mai eficientă pentru transportul de mărfuri.
