Atunci când siguranța sau bunăstarea unui copil sunt puse în pericol, unul dintre părinți sau tutorele poate solicita decăderea din drepturile părintești. În practică, însă, majoritatea cererilor sunt înaintate de autoritățile tutelare teritoriale. Fiecare caz este examinat cu participarea acestora, iar decizia finală aparține exclusiv instanței de judecată. În ultimii trei ani, au fost depuse 1 965 de cereri pentru aplicarea acestei măsuri, scrie IPN
Motive pentru decădere
Într-un răspuns pentru IPN, Ministerul Muncii și Protecției Sociale precizează că părinții pot fi decăzuți din drepturile părintești în cazul în care nu își îndeplinesc obligațiile față de copii. Printre motivele invocate se numără neachitarea pensiei de întreținere, precum și refuzul de a lua copilul din maternitate sau din alte instituții, inclusiv cele medicale, educaționale, de asistență socială ori alte instituții similare.
De asemenea, părinții pot fi decăzuți din drepturile dacă manifestă cruzime față de copil, recurg la violență fizică sau psihologică ori atentează la inviolabilitatea sexuală a acestuia, inclusiv prin comiterea unui abuz sexual. Măsura poate fi dispusă și în cazul abuzului de drepturi părintești – de exemplu, prin obligarea copilului la muncă forțată – precum și atunci când comportamentul amoral al părintelui influențează negativ dezvoltarea copilului.
Decăderea din drepturile părintești poate fi dispusă și în cazul în care părinții suferă de alcoolism cronic sau de narcomanie, au săvârșit cu intenție infracțiuni împotriva vieții și sănătății copilului ori ale celuilalt părinte. Totodată, măsura poate fi aplicată și în alte situații în care interesele superioare ale copilului o impun.
În cazul încălcării drepturilor și intereselor legitime ale copilului – inclusiv prin neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare, de către ambii părinți sau de către unul dintre ei, a obligațiilor față de minor, ori în situații de abuz de drepturi părintești – copilul se poate adresa, de sine stătător, autorității tutelare teritoriale pentru apărarea drepturilor și intereselor sale. De la vârsta de 14 ani, acesta are dreptul să se adreseze direct instanței de judecată.
Agenția Digitalizare în Justiție și Administrare Judecătorească a precizat pentru IPN că cele mai multe cereri de decădere din drepturile părintești au fost înregistrate în anul 2023 – 707 solicitări. În anul 2024 au fost depuse 639 de cereri, iar în anul trecut au fost raportate 619 solicitări în acest sens. Cererea privind decăderea din drepturile părintești se depune la instanța de judecată de la domiciliul persoanei vizate.
Dreptul la apărare al părinților
Părinții care nu sunt de acord cu cererea înaintată în instanță își pot apăra drepturile, întreprinzând măsurile necesare pentru a înlătura circumstanțele care au stat la baza solicitării de decădere din drepturile părintești. Totodată, aceștia pot prezenta în fața instanței probele și dovezile corespunzătoare în susținerea poziției lor.
De exemplu, părinții au obligația de a crea condiții de trai adecvate pentru creșterea și educarea copiilor și de a le asigura cele necesare dezvoltării armonioase. Aceasta presupune oferirea unei alimentații corespunzătoare, a unei vestimentații adaptate sezonului, precum și asigurarea frecventării instituțiilor de învățământ, fie ele preșcolare sau școlare. Totodată, părinții trebuie să se îngrijească de starea de sănătate a copiilor și să le asigure accesul la servicii medicale, ori de câte ori este necesar.
Părinții care nu sunt de acord cu hotărârea instanței de fond, o pot ataca la Curtea de Apel.
În cazul copiilor separați de părinți ca urmare a decăderii din drepturi, ținând cont de interesul superior al copilului, minorul poate fi plasat de urgență în familia rudelor sau a altor persoane cu care are relații apropiate – de exemplu, vecini sau prieteni de familie – care își exprimă dorința de a-l primi în gospodăria lor, pe baza unei cereri scrise.
De asemenea, copilul poate fi integrat în servicii de plasament de tip familial, cum ar fi casa de copii de tip familial sau asistența parentală profesionistă, precum și în servicii de plasament de tip rezidențial.
Condiții pentru restabilire
Părinții pot fi restabiliți în drepturi dacă au dispărut circumstanțele care au condus la privarea lor și dacă această restabilire este în interesul superior al copilului. Restabilirea se realizează pe cale judecătorească, prin depunerea unei cereri de către persoana decăzută din drepturi, la instanța care a emis hotărârea inițială, cu participarea obligatorie a autorității tutelare teritoriale. În procesul de restabilire se ia în considerare, în mod obligatoriu, opinia copilului, adaptată la vârsta și gradul său de maturitate.
Anul trecut au fost înregistrate 20 de cereri pentru restabilirea drepturilor părintești, dintre care 12 au fost examinate la Curtea de Apel Nord, iar restul la Curtea de Apel Centru și Curtea de Apel Sud.
Înainte de reintegrarea copilului în familia biologică, autoritatea tutelară teritorială întreprinde o serie de acțiuni menite să sprijine părinții, de la informarea acestora despre măsurile de asistență socială disponibile, până la direcționarea către serviciile comunitare existente. Situația copilului este monitorizată periodic și după reintegrare, de către specialistul în protecția drepturilor copilului sau de asistentul social din comunitate, pentru a preveni apariția unor situații de risc.
Unul dintre instrumentele implementate la nivel național pentru protecția copiilor împotriva tuturor formelor de violență și abuz este Serviciul de asistență telefonică gratuită pentru copii 116 111, la care pot apela atât copiii, cât și părinții acestora.
