6.000 de persoane mor anual în Moldova din cauza consumului de tutun
În jur de 6.000 de moldoveni mor în fiecare an din cauza consumului de tutun sau a expunerii la acesta. În lume există aproximativ 1,3 miliarde de consumatori de tutun, iar peste opt milioane mor, dintre care 1,3 milioane numai din cauza expunerii la fumul de țigară. Pentru a crește gradul de conștientizare a riscurilor asociate expunerii la tutun, Ziua Națională fără Fumat este sărbătorită în fiecare an în a treia joi a lunii noiembrie, relatează ipn.md.
Potrivit unui comunicat de presă al Agenției Naționale de Sănătate Publică (ANSP), Studiul Național de Prevalență a Factorilor de Risc pentru Bolile Netransmisibile 2021 arată că trei din zece adulți cu vârsta cuprinsă între 18-69 de ani (29,9%) sunt fumători activi, dintre care 52% dintre bărbați și 7,7% dintre femei, aceste rate fiind în creștere față de studiul precedent, în special în rândul tinerilor din grupa de vârstă 18-25 de ani.
La nivel mondial, aproape 37 de milioane de copii cu vârste cuprinse între 13 și 15 ani utilizează țigări electronice și alte produse din tutun și nicotină. În Moldova, aproximativ 12,7 % dintre adolescenții cu vârste cuprinse între 13 și 15 ani utilizează țigări electronice.
ANSP remarcă faptul că, deși utilizarea țigărilor electronice este un fenomen relativ nou, un număr tot mai mare de dovezi demonstrează impactul negativ pe care îl are asupra sănătății utilizatorilor. Nicotina, care se găsește în tutun și în produsele cu nicotină, creează dependență și afectează în mod negativ creierul tânăr, aflat în curs de maturizare, în special zonele responsabile cu controlul atenției, învățarea, controlul emoțiilor, deciziile sau comportamentul. Dependența se dezvoltă la adolescenți într-o perioadă mai scurtă de timp decât la adulți.
Aerosolii de țigară electronică reprezintă un risc major pentru sănătate, atât pentru utilizatori, cât și pentru alte persoane care sunt expuse la aerosolii secundari. Pe lângă nicotină, aerosolii de țigară electronică conțin substanțe chimice toxice, cum ar fi metale grele: crom, nichel, plumb, staniu, formaldehidă, o substanță cancerigenă cunoscută pentru oameni, acetaldehidă, cu proprietăți potențial cancerigene, acroleină, o substanță puternic iritantă pentru sistemul respirator, glycoxal, cu efecte mutagene și altele.
Experții spun că după renunțarea la fumat, ritmul cardiac și tensiunea arterială scad în 20 de minute, după 12 ore nivelul de monoxid de carbon din sânge scade la normal, după 2-12 săptămâni circulația sângelui se îmbunătățește și funcția pulmonară crește. După 1-9 luni, tusea se reduce și respirația se normalizează, după un an riscul de boală coronariană se reduce cu 50%, după cinci ani riscul de accident vascular cerebral se reduce, după 10 ani riscul de cancer pulmonar se reduce la jumătate față de fumători, iar după 15 ani riscul de boală coronariană devine același cu cel al unui nefumător.
Ministerul Sănătății a lansat recent o campanie de informare intitulată „Nu te lăsa aburit(ă)!” pentru a educa tinerii cu privire la efectele nocive ale țigărilor electronice și ale oricăror alte produse din tutun/nicotină. Un alt obiectiv al acestei campanii este de a reduce impactul negativ asupra sănătății copiilor și adolescenților, astfel încât să se demonteze mitul conform căruia noile produse din tutun și nicotină sunt mai sigure și mai puțin nocive decât țigările clasice.
Serviciile de consiliere și programele de renunțare la fumat pot fi obținute prin apelarea liniei fierbinți a Dispensarului Republican de Narcologie la numărul de telefon – 0 800 1000.
